Poți să călărești un pterodactil, să te îmbarci pe Titanic ,asta după ce ți-ai adus la viață sora morcovită de propriul ac de păr cu ajutorul mumiilor....Aventurile extraordinare ale Adelei Blanc-Sec ,un film francez fantastic de amuzant dramatic!
Și acum urmează o noapte de film fiindcă a venit pofta!
luni, 19 noiembrie 2012
duminică, 11 noiembrie 2012
Eu când am să orbesc
A mângâia pătimaș cu privirea
atunci când îți e îndepărtată orice altă posibilitate.
Orbul are privirea în palmă și patima lui devine mila ta.
Mila ta și ceva mai mult căci până și tu ești orb uneori.
Eu când am să orbesc o să știu ce gust are curcubeul. Până atunci te sărut cu ochii deschiși .Nu din teamă sau obișnuință. Nu fiindcă vânez pupila ta dilatată. Totul pentru că vreau să văd cum vine orbirea.Ceea ce tu numești dragoste atunci când ne bem cafeaua în atelier și pretindem că suntem noi,cei adevărați și nevătămați de viciile eternei povești.
atunci când îți e îndepărtată orice altă posibilitate.
Orbul are privirea în palmă și patima lui devine mila ta.
Mila ta și ceva mai mult căci până și tu ești orb uneori.
Eu când am să orbesc o să știu ce gust are curcubeul. Până atunci te sărut cu ochii deschiși .Nu din teamă sau obișnuință. Nu fiindcă vânez pupila ta dilatată. Totul pentru că vreau să văd cum vine orbirea.Ceea ce tu numești dragoste atunci când ne bem cafeaua în atelier și pretindem că suntem noi,cei adevărați și nevătămați de viciile eternei povești.
vineri, 26 octombrie 2012
Foarte,cum,despre
Pot să mă plictisesc de zgomotele oamenilor din jur la fel cum foarte bine pot să mă prefac că sunt
prea ocupată să aud gemete orgasmice de la 7, A ta dinspre vecinul de lângă, tocurile celei ce duce gunoiul,hârâitul liftului, liniștea din conversațiile tastate,noaptea.
Nu pot să nu mă prefac că îmi e greață și puțin somn,în rest,totul se poate mima ușor!
prea ocupată să aud gemete orgasmice de la 7, A ta dinspre vecinul de lângă, tocurile celei ce duce gunoiul,hârâitul liftului, liniștea din conversațiile tastate,noaptea.
Nu pot să nu mă prefac că îmi e greață și puțin somn,în rest,totul se poate mima ușor!
marți, 23 octombrie 2012
vorbire despre social media cu Gorgan Gabriel
Gabriel Gorgan e un tip simpatic şi deştept ce vorbeşte foarte relaxat şi fain despre subiectele alea pe care alţii le ocolesc.
Musai să mergeţi să îl ascultaţi- vedeţi live fiindcă eu sunt o zgârie brânză şi nu dau mai departe din casă decât dacă mă scoate cineva la cafea.
Merită ambele variante deşi sunt ferm convinsă că originalul în carne şi oase va vorbi mai bine despre Social media şi va vorbi deschis şi sincer în orice cadru se găseşte.
Pe scurt Social Media e o salată tare faină din care poţi să câştigi ceva dacă depăşeşti nişa şi te ţin glandele să îţi propui asta ca mod de câştig.
Vă las cu poza concluzie şi vă căutaţi voi inspiraţia şi calea!
Musai să mergeţi să îl ascultaţi- vedeţi live fiindcă eu sunt o zgârie brânză şi nu dau mai departe din casă decât dacă mă scoate cineva la cafea.
Merită ambele variante deşi sunt ferm convinsă că originalul în carne şi oase va vorbi mai bine despre Social media şi va vorbi deschis şi sincer în orice cadru se găseşte.
Pe scurt Social Media e o salată tare faină din care poţi să câştigi ceva dacă depăşeşti nişa şi te ţin glandele să îţi propui asta ca mod de câştig.
Vă las cu poza concluzie şi vă căutaţi voi inspiraţia şi calea!
luni, 22 octombrie 2012
Nerăbdare
Azi de la ora 19 o să fiu la un workshop tare mişto unde Gabi o să zică lucrurilor pe nume..adică ce nu se zice în social media.
Abia aştept să îl aud fiindcă nu am prins nici o conferinţă de-a lui până acum dar ca şi om e de nota peste 10... mare hipster şi foooarte calm. Ştiu că duminică după ce am stat de vorbă puţin eram tare chill şi numai de la pe el s-a luat calmul ală fain că eu de obicei sunt în toate părţile şi dau pe afără de pesimis şi agitaţie...
dacă se poate şi am acordul lui o să filmez şi cîteva frânturi din discurs:D
Până atunci staţi cu ochii pe el online: Gabriel Gorgan
Abia aştept să îl aud fiindcă nu am prins nici o conferinţă de-a lui până acum dar ca şi om e de nota peste 10... mare hipster şi foooarte calm. Ştiu că duminică după ce am stat de vorbă puţin eram tare chill şi numai de la pe el s-a luat calmul ală fain că eu de obicei sunt în toate părţile şi dau pe afără de pesimis şi agitaţie...
dacă se poate şi am acordul lui o să filmez şi cîteva frânturi din discurs:D
Până atunci staţi cu ochii pe el online: Gabriel Gorgan
o clipire şi te-ai dus
Efemeritatea unui cont de facebook este şocantă! Aseară am primit notificare că am violat multe legi şi mă închid...bun...nu am mai reuşit să intru dar de dimineaţă când am dat pe vechiul cont a intrat pentru 1 min şi apoi din nou am fost scoasă afară automat.
Am pierdut 660 de contacte, poze,comentarii cu prietenii, taguri,evenimente şi în următoarele zile o să mă apuc să reconstruiesc o reţea cu cei dragi...
Am pierdut 660 de contacte, poze,comentarii cu prietenii, taguri,evenimente şi în următoarele zile o să mă apuc să reconstruiesc o reţea cu cei dragi...
vineri, 19 octombrie 2012
îmi aud locul?!
Mi se tot spune ca vine timpul când o să îmi găsesc locul şi nu mai o să fac spume...
Mi-a cam pierit cheful şi descoperiri fac puţine deşi de pe o zi pe alta viaţa nu mai îmi spune mare lucru...trece ,dar nici prea repede nici prea încet.
Aşa nu am cum să mă recomand ca fiind bine.
Poate mâine,poate niciodată dar diferenţele astea contează pentru mine!
Mi-a cam pierit cheful şi descoperiri fac puţine deşi de pe o zi pe alta viaţa nu mai îmi spune mare lucru...trece ,dar nici prea repede nici prea încet.
Aşa nu am cum să mă recomand ca fiind bine.
Poate mâine,poate niciodată dar diferenţele astea contează pentru mine!
joi, 18 octombrie 2012
Nu-i bun dar îl consum
Prin frig şi oameni grăbiţi am stat de vorbă cu un domn drăguţ.
Dânsul consumă chestii care nu sunt bune pentru că nu le poate evita deşi susţine sus şi tare că nu sunt bune.
Eu până acum şi dacă am băut cola am crezut că atunci îmi face bine, că e bun, că este ceea ce am nevoie neapărat. Gândirea vis-a-vis de ceea ce ne alunecă pe gât uneori face diferenţa... ca şi profeţia care se împlineşte prin sine aşa e şi cu consumul de chestii care nu sunt bune şi care de cele mai multe ori au repercursiuni negative.
Împaca-te cu ceea ce consumi şi nu păcătui des dacă eşti conştient că îţi face rău!
Dânsul consumă chestii care nu sunt bune pentru că nu le poate evita deşi susţine sus şi tare că nu sunt bune.
Eu până acum şi dacă am băut cola am crezut că atunci îmi face bine, că e bun, că este ceea ce am nevoie neapărat. Gândirea vis-a-vis de ceea ce ne alunecă pe gât uneori face diferenţa... ca şi profeţia care se împlineşte prin sine aşa e şi cu consumul de chestii care nu sunt bune şi care de cele mai multe ori au repercursiuni negative.
Împaca-te cu ceea ce consumi şi nu păcătui des dacă eşti conştient că îţi face rău!
miercuri, 17 octombrie 2012
Aşteptările şi orgoliul
Viaţa de operator de sondaje de opinie implică răbdare, mult debit verbal, un look smart şi decis şi alte strategii mai mult sau mai puţin verificate....şi RĂBDARE!
În funcţie de toate astea prinzi omul care să vrea să îţi răspundă la întrebări şi să îndeplinească şi criteriile cerute. Adică e un servici de căutat acul în carul cu fân.
Frustrant este momentul respingerii...sau serpişorii cum le zic colegii mei...acea categorie care are puţin timp şi se distrează de eforturile tale dar care nu se încadrează în nici un câmp...şi la care îţi vine să îi dai cu mapa în cap...sau mă rog,mie îmi vine deşi de cele mai multe ori pufnesc în râs.
Dacă la început am pornit foarte sigură pe mine, după atâta NLP şi cărţi despre limbaj, manipulare, cunoaştere şi cum să obţii ceea ce vrei după o zi cu nişte cote dificile am ajuns la concluzia că toate cele citite nu se aplică pe stradă...pe unii îi respinge studiul şi alţii te resping pe tine...şi tot trebuie să le urezi o zi bună şi steluţe.
Pe parcursul timpului petrecut afară începi să vezi feţele operatorilor cum pică....eu una mai înjur printre dinţi dar colegii mei sunt monumente de feţe triste şi interiorizare....sau bucurie extremă cei care duc sus în birou oameni pe bandă rulantă....
Aşteptările şi orgoliul nu fac 2 bani în stradă şi nici micile trucuri şi strategii care promit marea cu sarea...eşti la mila/ timpul/ cheful trecătorilor
În funcţie de toate astea prinzi omul care să vrea să îţi răspundă la întrebări şi să îndeplinească şi criteriile cerute. Adică e un servici de căutat acul în carul cu fân.
Frustrant este momentul respingerii...sau serpişorii cum le zic colegii mei...acea categorie care are puţin timp şi se distrează de eforturile tale dar care nu se încadrează în nici un câmp...şi la care îţi vine să îi dai cu mapa în cap...sau mă rog,mie îmi vine deşi de cele mai multe ori pufnesc în râs.
Dacă la început am pornit foarte sigură pe mine, după atâta NLP şi cărţi despre limbaj, manipulare, cunoaştere şi cum să obţii ceea ce vrei după o zi cu nişte cote dificile am ajuns la concluzia că toate cele citite nu se aplică pe stradă...pe unii îi respinge studiul şi alţii te resping pe tine...şi tot trebuie să le urezi o zi bună şi steluţe.
Pe parcursul timpului petrecut afară începi să vezi feţele operatorilor cum pică....eu una mai înjur printre dinţi dar colegii mei sunt monumente de feţe triste şi interiorizare....sau bucurie extremă cei care duc sus în birou oameni pe bandă rulantă....
Aşteptările şi orgoliul nu fac 2 bani în stradă şi nici micile trucuri şi strategii care promit marea cu sarea...eşti la mila/ timpul/ cheful trecătorilor
sâmbătă, 6 octombrie 2012
Mâncarea mea inventată: Poveste cu muştar
4 cartofi medii
4 roşii medii
10 măsline
2 ouă
2 castraveciori muraţi
4 bucăţi arpagic murat
Pentru dressing:
5 linguri muştar
o linguriţă oţet
3 linguri unt topit
sare,piper,condimente speciale,boia
Să începem operaţiunea Poveste cu muştar
Puneţi apa la fiert cu ouăle iar când clocoteşte opăriţi roşiile.După ce le scoateţi pe acestea de la fiert puneţi în aceeaşi apă cartofii.Apoi curăţaţi pieliţa de pe roşii şi ouăle şi le tăiaţi cubuleţe sau feliuţe mai mici..cum ştiţi că vă alunecă mai bine pe gât. Tăiaţi castraveciorii şi arpagicul şi când sunt fierţi şi cartofii.
În bolul de salată puteţi să faceţi dressingul : puneţi untul topit, oţetul, sarea ,piperul şi ce alte condimente mai poftiţi şi muştarul...le frecaţi bine de tot şi adaugaţi peste bucaţelele de care am vb mai sus....şi mâncaţi cu responsabilitate şi fără pâine dacă se poate...dacă nu încercaţi cu baghetă,pâine cu ardei şi măsline sau cu pâine neagră...
marți, 2 octombrie 2012
Mâncarea mea inventată- Pofta neostoită
Astăzi m-am jucat Cheff Ville şi am stat pe lângă wok...motiv pentru care aveam chef de ceva picant şi dulce acrişor,cu tăiţei şi nebuniile specifice. Şi am făcut inventarul mental şi mi-am dat seama că am loc de un experiment....Iniţial am vrut doar ciuperci însă roşiile aduse din grădină de la Crişcior îmi făceau cu ochiul, aşa că pe lângă mâna de ciuperci am luat şi 3 roşii medii.
Am pus fideaua la fiert şi am ochit rădăcina de hrean rămasă de cînd am pus castraveciorii la murat aşa că am ras jumătate de rădăcină într-un bol cu gândul că orice în lume are un sinonim..eu nu aveam ghimbir dar aveam hrean şi era ok.
Am tăiat ciupercile şi roşiile cubuleţe şi le-am pus la călit în tigaia înaltă, am prescuit nişte feliuţe de salam prăjit înainte de Costi pentru sandvişul lui ,proiect abandonat când am zis eu ce vreau să gătesc şi l-am tăiat cubuleţe. Până m-am învârtit eu aşa a fiert fideaua şi am strecurat apa iar apoi am pus tăiţeii în ceaunel să stea cuminţi-am dat o fugă la chefvilleul meu până s-a făcut sosul de ciuperci cu roşii şi am pus hreanul ras apoi am mai dat un clocot mic. La final am amestecat 2 linguri de sos de ardei iute de la mami şi am acoperit tigaia. Peste tăiţei am tras un ou subţiat cu lapte şi dres cu piper şi i-am încălzit bine până ce a început oul să îi lege, moment în care am stins focul şi am adăugat sosul condimentând totul doar cu sare.
A fost o nebunie...nu ne mai puteam opri din mâncat mai ales că aromele s-au întrepătruns perfect şi era un echilibru perfect între dulce şi picant şi savoare ciupercilor, suculentul salam tăiat şi robusteţea roşiilor.
Hreanul dă acel picant diferit,ca şi bambusul oarecum dar mai înviorant...oricum, o nebunie de mâncare inventată! Daca m-ar vedea mătuşile tailandeze ar fi mîndră că sunt o bucătăreasă aga aga..dar pentru o şcoală de bucătari, chiar dacă nu a lui Gordon Ramsay precis aş fi fost dezastru :))
Am pus fideaua la fiert şi am ochit rădăcina de hrean rămasă de cînd am pus castraveciorii la murat aşa că am ras jumătate de rădăcină într-un bol cu gândul că orice în lume are un sinonim..eu nu aveam ghimbir dar aveam hrean şi era ok.
Am tăiat ciupercile şi roşiile cubuleţe şi le-am pus la călit în tigaia înaltă, am prescuit nişte feliuţe de salam prăjit înainte de Costi pentru sandvişul lui ,proiect abandonat când am zis eu ce vreau să gătesc şi l-am tăiat cubuleţe. Până m-am învârtit eu aşa a fiert fideaua şi am strecurat apa iar apoi am pus tăiţeii în ceaunel să stea cuminţi-am dat o fugă la chefvilleul meu până s-a făcut sosul de ciuperci cu roşii şi am pus hreanul ras apoi am mai dat un clocot mic. La final am amestecat 2 linguri de sos de ardei iute de la mami şi am acoperit tigaia. Peste tăiţei am tras un ou subţiat cu lapte şi dres cu piper şi i-am încălzit bine până ce a început oul să îi lege, moment în care am stins focul şi am adăugat sosul condimentând totul doar cu sare.
A fost o nebunie...nu ne mai puteam opri din mâncat mai ales că aromele s-au întrepătruns perfect şi era un echilibru perfect între dulce şi picant şi savoare ciupercilor, suculentul salam tăiat şi robusteţea roşiilor.
luni, 1 octombrie 2012
mă simt oarecum
si-am să fiu viu
pentru că eu nu sunt o ea ci
paşi de motan cu alint
mă recomandă viu
şi-un zâmbet zglobiu
îmi spune că ştiu
cum bate vântul
încotro fug şoarecii
de ce păsările au nostalgii
şi-s oameni cu sufletul strâmb
despicaţi în -suficient şi- îmi doresc
şi-am să fiu viu
când să fiu Ea
va conţine doar urma ţipătului
în oglindă
pentru că eu nu sunt o ea ci
paşi de motan cu alint
mă recomandă viu
şi-un zâmbet zglobiu
îmi spune că ştiu
cum bate vântul
încotro fug şoarecii
de ce păsările au nostalgii
şi-s oameni cu sufletul strâmb
despicaţi în -suficient şi- îmi doresc
şi-am să fiu viu
când să fiu Ea
va conţine doar urma ţipătului
în oglindă
marți, 18 septembrie 2012
Cu ZoltyBogata la cules de link-uri
Fostul meu vecin si mare inimos bate din blog in blog pentru un prieten la nevoie....
Dragi blogareti cu spirit civic iesiti la iveala pentru Zolty.
Si cum septembrie e luna copilasilor,haideti sa ne jucam frumos!Jocuri Pentru Copii
si povestea pe indelete la Gorgan pe blog
Dragi blogareti cu spirit civic iesiti la iveala pentru Zolty.
Si cum septembrie e luna copilasilor,haideti sa ne jucam frumos!Jocuri Pentru Copii
si povestea pe indelete la Gorgan pe blog
joi, 2 august 2012
studii de bulversare!
DISEÁRĂ adv. v. deseară.
Diseară și deseară se țin de mână și bulversează multe emisiuni. Pe care să-l iau în brațe?
dilemă fantastică și umblată multe pe www. mai ales cînd se anunță că poți vedea un documentar bun diseară de la ora 22 ...și se trâmbițează că deseară ar fi corect.
Diseară și deseară se țin de mână și bulversează multe emisiuni. Pe care să-l iau în brațe?
dilemă fantastică și umblată multe pe www. mai ales cînd se anunță că poți vedea un documentar bun diseară de la ora 22 ...și se trâmbițează că deseară ar fi corect.
miercuri, 1 august 2012
Pe mine când mă doare capul mi se pleoștește părul.
bombează raza adiacentă
scuipă-mă de anti deochi
fărâmițând analgezice albe
dă-mi să nu mă mai doară de loc.
spațiul urlă
nu-i frig după ploaie și-s norii prea jos
să mă îndrăgostesc de migrenă
nu prea am loc
dă-mi să nu mă mai doară de loc.
marți, 31 iulie 2012
Scripturient
Scripturient
Dorință violentă de a scrie.
http://hyperliteratura.ro/cuvinte-rare-amenintate-sa-dispara-din-limba-engleza-povestite-in-ilustratii/
Pentru cuvinte delicioase ,lungi și pronunțate îmbârligat.
Dorința nu vizează și conținutul ci doar necesitatea de a scrie... oare câți suferă de boala asta și câți se tratează?
Dorință violentă de a scrie.
http://hyperliteratura.ro/cuvinte-rare-amenintate-sa-dispara-din-limba-engleza-povestite-in-ilustratii/
Pentru cuvinte delicioase ,lungi și pronunțate îmbârligat.
Dorința nu vizează și conținutul ci doar necesitatea de a scrie... oare câți suferă de boala asta și câți se tratează?
luni, 30 iulie 2012
Ivox si cupoanele
Mi-am luat și eu un cupon la papuci, un minus 30 de lei reducere...dar cum prețurile pe la ei sunt grase și sandalele sunt deja reduse...mai aștept până în septembrie să văd dacă prind ceva...ca oricum și la papucii nereduși am avut o problemă cu acel cupon și trebuia să sun echipa să îmi recunoască probabil voucherul...deci prea mare bătaie de cap....care la cărți nu s-a întâmplat deloc...deci dacă tot m-a mâncat în fund să cheltui 100 de puncte mai bine le puneam la achiziționarea de cărți, chit că stau prost cu spațiul și nu mai știu pe unde să le pun și nu mă îndur să mă despart de ele nici cum.
Să îmi fie învățătură de minte altă dată când îmi vine poftă să îmi bag picioarele în papuci cumpărați cu clickul!
Să îmi fie învățătură de minte altă dată când îmi vine poftă să îmi bag picioarele în papuci cumpărați cu clickul!
duminică, 29 iulie 2012
nu incerca tot ce citesti pe blog - to pantaloni de vara
Citi eu de dimineața o chestie faină pe blogul sub fusta câte de fain să ieși vara cu fusta și fără chiloți. Bun...dar am zis să scap de momentul ală overated cu ridicatul și briza...dreptu urmare mi-am scos din dulap ditamai pânza petrecută ,am călcat și m-am încins cu grabă spre Insomnia că iar eram în întârziere...cobor jos și la scară mă pune dracu să mă uit pe tabelele și înștințările păcii că doar văd și eu când apare nenea să ne citească contoarele...și unde vine o pală de vânt când dau să cobor ultimele trepte și umflă fusta mea lungă și safe și o desface taman la zona de deasupra genunchiului...și erau vreo 5 țăncălăi pe bancă lângă bloc...moment comic de muțenie la ei și de roșire la mine și după aia da-i fluierături și plescăituri de hai vântule hai în timp ce eu am prins cu mâna zdravăn petrecătura și am purces hotărât spre stație....
Musai să îmi trag niște nasturi de siguranță deasupra de genunchi și să mă îmbumbez bine...că-i plăcut fără chiloți.... nu cu gândul la erecțiile provocate ci din cauza senzației de extreme libertate și aerisire și comoditate.... dar când citiți bloguri cu îndemnuri îndrăznețe și vă vine poftă de testat, judecați puțin înainte la ceva efecte secundare nedorite...și totuși, dacă vă aruncați orbește ca și mine, înarmarea cu autoamuzament și ironie...ca altfel nu mai faceți un pas .
Musai să îmi trag niște nasturi de siguranță deasupra de genunchi și să mă îmbumbez bine...că-i plăcut fără chiloți.... nu cu gândul la erecțiile provocate ci din cauza senzației de extreme libertate și aerisire și comoditate.... dar când citiți bloguri cu îndemnuri îndrăznețe și vă vine poftă de testat, judecați puțin înainte la ceva efecte secundare nedorite...și totuși, dacă vă aruncați orbește ca și mine, înarmarea cu autoamuzament și ironie...ca altfel nu mai faceți un pas .
joi, 26 iulie 2012
Cadoul fantastic
Prima data a fost puzzle-ul cu Winnie si asa imi venea sa il desfac si sa il construiesc atunci...dar imi nu puteam sa o las pe Caroline si Mihai sa stea in timp ce eu potriveam zelos piese.
Pe la 20 30 am adus tortul....si a iesit din geanta prietenei mele si un portofel cu Winnie....am ramas cu jumatate de grai lesinata...era ceva total inedit modul in care geanta ei era deja un fel de turbinca lui Ivan .
Am mai stat de povesti,am mai baut un pahar de vin...si a urmat carticica....desigur rasfoita pe loc si cu dedicatia citita integral. Imi venea sa lacrimez...dar am zis ca e mai pe sufletul meu un zambet mare mare mare de tot...era o fraza" Imi place lumea cand o explici tu, tanti Giulia" si ceva despre un parfum senzual...musai sa o citesc zilele astea si sa fac si recenzia fiindca merita.
Cu parfum si cuvinte s-a indreptat noapte,in liniste,printre picuri de ploaie cand a trebuit sa impachetez cadoul de dragul lui Caroline....si a iesit aceasta punga simpatica cu acelasi urs fantastic iubit obsesiv de mine. Daca o sa am un strumf o sa il botez Winnie...fie ea si fetita dar unul dintre nume neaparat trebuie sa fie Winnie.
Anul acesta sunt sarbatorita de atatia oameni minunati care tin la mine si ma cunosc extrem de bine fiindca am primit cadouri grozave si dragi pe care o sa le port,citesc,folosesc din toata inima mea!
vineri, 20 iulie 2012
Ce-mi doresc eu mie!
joi, 19 iulie 2012
marți, 17 iulie 2012
Banana si laptele- istoria- NU pot-dezmintita
Eu nu digeram bananele....din copilărie am rămas cu fixul ăsta...mi se făcea rău instant și la mirosul lor. Cam același nu-mi place se folosea și pentru lapte...fiindcă în copilărie beam mult,cu sticla și biberonul și nu puteam fi convinsă să îl beau din cană că nu avea gust bun...drept urmare bunicul a tăiat biberonul pe tăietorul de lemne și eu am băut lapte sporadic...
Până am văzut o poză pe facebook cu un smoothie de banane ....și ieri am primit banane de la iubitul fericit... în dieta mea de diabetic cu mofturi e trecută o banană pe zi și un pahar de lapte...chit că nu îmi plac pastilele eu am înlocuit voinicește calciul din lapte și potasiul cu niște vitamine,fără gust și bătăi de cap...ceea ce s-a văzut tare bine la urgență când am ajuns cu niște chinuri de inimă. Până azi parcă și perfuzia îmi era mai dragă decât mestecatul acestor arome grețălitoare... noroc cu poza....am fost sedusă de culoarea din pahar și elogiile pe care domnișoara le făcea așa că am trântit cu obidă o banana ,un pahar de lapte , o linguriță de îndulcitor și cacao în blender....le-am zăpăcit bine și am luat o gură mică de încercare...wow în sus și wow în jos...până ce am topit 1,5 l de lapte și 5 banane. Fenomenal! Sunt uimită, ușurată și încântată de această descoperire sănătoasă și savuroasă!
Musai să devină un mic dejun obișnuit!
Până am văzut o poză pe facebook cu un smoothie de banane ....și ieri am primit banane de la iubitul fericit... în dieta mea de diabetic cu mofturi e trecută o banană pe zi și un pahar de lapte...chit că nu îmi plac pastilele eu am înlocuit voinicește calciul din lapte și potasiul cu niște vitamine,fără gust și bătăi de cap...ceea ce s-a văzut tare bine la urgență când am ajuns cu niște chinuri de inimă. Până azi parcă și perfuzia îmi era mai dragă decât mestecatul acestor arome grețălitoare... noroc cu poza....am fost sedusă de culoarea din pahar și elogiile pe care domnișoara le făcea așa că am trântit cu obidă o banana ,un pahar de lapte , o linguriță de îndulcitor și cacao în blender....le-am zăpăcit bine și am luat o gură mică de încercare...wow în sus și wow în jos...până ce am topit 1,5 l de lapte și 5 banane. Fenomenal! Sunt uimită, ușurată și încântată de această descoperire sănătoasă și savuroasă!
Musai să devină un mic dejun obișnuit!
joi, 12 iulie 2012
Intim ambiguu si o gura de minorat
Printre gurile de cafea baute la Brad astazi, mi-am dat clickul de zi cu zi si pe revistele de arta si povesti.
Am mai gasit niste mesaje ce m-au pus pe ganduri, am mai vazut niste fotografii superbe si m-am chinuit ceva vreme cu Paintul de pe computerul mamei mele care nu are W7 din pacate si nici programe faine de print screen...dar totusi a iesit o incarlibatura de rame si mesaje,cu credite vizibile pentru revista Foam si cu imortalizarea cuvintelor care m-au miscat in agenda mea virtuala.
Pana acum niciodata nu m-am gandit sa dau o sansa si acelui frumos construit cu grija ...refuzand tot ceea ce nu simteam ca este nativ, sub auspiciul falsitatii, in general aplicate la persoane,cadre, clickuri sau muzici...cautand obsesiv intentia, posibila manipulare, de unde si caracterul ambiguu, cel putin in viziunea mea.
Imi place daca stiu care-i intentia si intriga... ca e joc sau joaca,ca e real sau fals tratam cu familiaritate acele momente judecandu-le drastic...cumva nu e dependenta de grija caprei vecinului, e doar o permanenta cautare a gandului sincer, a constructiei de moment, chiar a starii de minorat, care a inceput sa ma obsedeze de cand floarea mea de colt mi-a povestit cu patos despre oamenii care sunt cum isi doresc, cei care rup barierele si normele si traiesc sincer si curat...teoria asta trebuia dezbatuta pe textul lui Kant : " Ce sunt luminile?" si care se gaseste si pe scribd....in cazul in care mai exista nevoie de explicatii si cuvinte mari sau indemn ori clarificare.
Desi, astazi judecata imi vine din aceasta revista nu este ca si cum mi-as face temelie din ea , clopoteii mei de la gat nu-mi sunt legati de nevoia de a subscrie acestei idei ilustrate spelendid ci doar legati din suflet de adevarul acestei afirmatii pe care simt nevoia sa o pastrez in fiinta mea.
Semn sau nu, lucid sau prea ezoteric, este o zi de joi traita in fuga, gandita in colturi si savurata lent,la o cafea, in fosta mea camera din adolescenta...in miros de tocanita de cartofi de la vecini, in liniste si nori de furtuna spulberati de soare.
Adica-i bine acasa Anca...dar nu-i chiar perfect!:D
.
miercuri, 4 iulie 2012
Îndemn: Anca, fă-ți blog!
mă gândeam că prietena mea nu are blog... și vine vacanța și nu-i prea place facebook și nu prea îmi convine distanța .
cum nu țin demersurile de persuasiune și nu mai știu ce tehnică să aplic...ar fi ok o campanie. să își facă Anca blog să știm ce se întâmplă,ce simte, ce gândește...și poate vine și un vlog.... i-ar ieși super interactiv.
Blogul e ok...fie el jurnal sau general cu stările face mai bine la suflet decât un status pe fb...cel puțin mie...e un fel de carte! futu-i ceapa mamei ei de treabă!
Azi am dat o raită prin vecini și am găsit plictiseală și liniaritate...deci musai Anca să își facă blog!
cum nu țin demersurile de persuasiune și nu mai știu ce tehnică să aplic...ar fi ok o campanie. să își facă Anca blog să știm ce se întâmplă,ce simte, ce gândește...și poate vine și un vlog.... i-ar ieși super interactiv.
Blogul e ok...fie el jurnal sau general cu stările face mai bine la suflet decât un status pe fb...cel puțin mie...e un fel de carte! futu-i ceapa mamei ei de treabă!
Azi am dat o raită prin vecini și am găsit plictiseală și liniaritate...deci musai Anca să își facă blog!
marți, 3 iulie 2012
heităr inimos,înoată pentru copiii cu autism
Florin Rușanu o să înoate mult și bine pentru copiii cu autism. Puteți dona 1 leu per tură sau sumă fixă și acești bani intră frumos în contul Fundația comunitară Cluj.
Puteți să mergeți la eveniment și să plătiți ad hoc sau să îi puneți la banca cu mențiunea :Date bancare Fundația Comunitară Cluj: Cluj, Cluj-Napoca, CF 231 02 190 IBAN RO95 BTRL 0130 1205 J303 07XX, Banca Transilvania, Cluj-Napoca, cu mențiunea pe OP "Contribuție Swimathon pentru înotatorul Florin Adrian Ruşanu"
Deși mie domnișoara de la bancă mi-a spus că nu intră în OP toata povestea dintre ghilimele ci doar contribuție Florin Rușanu...urmează să iau legătura cu fundația să văd dacă e ok și ajunge suma unde trebuie și mai ales că va fi pusă pentru înotătorul meu preferat.
Hai Rușanu! Cât mai multe bazine să faci!
Puteți să mergeți la eveniment și să plătiți ad hoc sau să îi puneți la banca cu mențiunea :Date bancare Fundația Comunitară Cluj: Cluj, Cluj-Napoca, CF 231 02 190 IBAN RO95 BTRL 0130 1205 J303 07XX, Banca Transilvania, Cluj-Napoca, cu mențiunea pe OP "Contribuție Swimathon pentru înotatorul Florin Adrian Ruşanu"
Deși mie domnișoara de la bancă mi-a spus că nu intră în OP toata povestea dintre ghilimele ci doar contribuție Florin Rușanu...urmează să iau legătura cu fundația să văd dacă e ok și ajunge suma unde trebuie și mai ales că va fi pusă pentru înotătorul meu preferat.
Hai Rușanu! Cât mai multe bazine să faci!
luni, 2 iulie 2012
sprijiniti cauza...cand cauza va da in gura
cand esti mic si vrei sa fii vedeta ti-ai vinde sufletul pentru un share.
cand esti cunoscut si platit nu mai iti vine sa dai din cap decat de dupa label si drepturi de autor...
si toate astea se intampla celor care cred in cauza si merg la magazin sa cumpere cdurile si stau in soare sa face niste poze si sa te filmeze 2 min.....si care in urma chestiei astea isi pot pierde contul si filmarile cu oameni faini si artistici...chiar daca la nivelul lor deja arta le curge in vene si nu in portofel sau in canalul oficial
si-am sa-mi dau foc la convingeri,unele cduri si credinte....o fi fost cauza odata cu nevoie de sprijin dar moneda are 2 fete! ce fain e sa fi un pitimikatika din imensa teava...nu mai conteaza ca esti fan sau video maker..esti free si chill
cand esti cunoscut si platit nu mai iti vine sa dai din cap decat de dupa label si drepturi de autor...
si toate astea se intampla celor care cred in cauza si merg la magazin sa cumpere cdurile si stau in soare sa face niste poze si sa te filmeze 2 min.....si care in urma chestiei astea isi pot pierde contul si filmarile cu oameni faini si artistici...chiar daca la nivelul lor deja arta le curge in vene si nu in portofel sau in canalul oficial
si-am sa-mi dau foc la convingeri,unele cduri si credinte....o fi fost cauza odata cu nevoie de sprijin dar moneda are 2 fete! ce fain e sa fi un pitimikatika din imensa teava...nu mai conteaza ca esti fan sau video maker..esti free si chill
sâmbătă, 30 iunie 2012
Bulgakov cu heitari
Astăzi l-am întâlnit pe Florin Rușanu și pe (fostul vecin de bloc)Gorgan Gabriel după ce ne-am tot învârtit pe facebook....
Mișto la Bulgakov când e faină compania!
Am aflat ce -i treaba cu hipsterii, am văzut la Oana( cu care tot azi am făcut cunoștiință și ne-am remarcat deși frecventăm Insomnia) o ojă mai superbă ca a mea...exact nuanța ce mi-o doream și eu...la Nina am văzut o mega freză cu o mega culoare faină și cerceluși adorabili...printre care am discutat câte în lună câte în stele.
Oameni faini întâlniți la Cluj.... în trecere sau neaoși. O sa aștept să facă băieții un vlog să văd cum s-au simțit și ei și dacă mai o fi să stăm la o cafea/pepsi/limonadă și altă dată.
Pupici și weekend fain să aveți!
Mișto la Bulgakov când e faină compania!
Am aflat ce -i treaba cu hipsterii, am văzut la Oana( cu care tot azi am făcut cunoștiință și ne-am remarcat deși frecventăm Insomnia) o ojă mai superbă ca a mea...exact nuanța ce mi-o doream și eu...la Nina am văzut o mega freză cu o mega culoare faină și cerceluși adorabili...printre care am discutat câte în lună câte în stele.
Oameni faini întâlniți la Cluj.... în trecere sau neaoși. O sa aștept să facă băieții un vlog să văd cum s-au simțit și ei și dacă mai o fi să stăm la o cafea/pepsi/limonadă și altă dată.
Pupici și weekend fain să aveți!
luni, 11 iunie 2012
duminică, 10 iunie 2012
Diluare
Vreau să mă diluez....un fel de fade out în liniște.
Vreau să nu mă uit în zare tot în partea stângă.
Vreau să respir liberă de chingile întrebărilor nespuse.
Vreau să fie neascunsă.
am nevoie de astea căci ochii mei stau tulburi prea mult
Vreau să nu mă uit în zare tot în partea stângă.
Vreau să respir liberă de chingile întrebărilor nespuse.
Vreau să fie neascunsă.
am nevoie de astea căci ochii mei stau tulburi prea mult
sâmbătă, 9 iunie 2012
Inima cu sertare
a fost o dată o inimă fericită care toată ziua bătea în ritm de raze de soare.
își vedea de pompat sângele, de împins visele în mintea stăpânei sale și de îngrijit toate capilarele și organele și cum își făcea treaba asta cu liniște și pace într-o zi a dat peste un dragon căruia îi plăceau animeurile și filosofia ,cărțile și aventura. De atunci inima fericită a fost împărțită în a crede și a experimenta. Nu vedea în fața ei decât solzi și cheaguri de sânge,buze și pupile negre și câteva zbateri în plus.
Trăind cu ocupațiile zilnice și nu a luat aminte la timp la schimbări și s-a trezit într-o dimineață că are niște sertare necunoscute. Goale. Nu erau nici păpuși, nici amintiri și nici aripi de fluturi smulse. Nu era nimic în afară de spațiul cu miros de stătut.
Panicată s-a pus să caute pe internet ce sunt acele figuri geometrice și ce poate să facă cu ele, dacă e bine să le umple cu ceva...poate niște mosoare de ață colorată,niște nasturi,niște priviri furate sau poate niște cheaguri păstrate pentru bătrânețe ori semințe pentru păsări, căci îi plăceau păsările și când stăpâna o scotea la plimbare îi plăcea să vorbească cu păsările, să fie sora lor din coastă de om, chiar dacă păsările o luau în râs, inima era fericită să le vadă cum se înalță libere în văzduh.
Nici o inimă nu o înțelegea când învârtea sângele în arteră cu joacă căci inimile nu au aripi să zboare și stau cuminte în pieptul de om așteptând pensia și moartea. Inima noastră însă știa că dragostea face inimile să zboare și uneori și să moară, dar nu știa ce este tristețea sau singurătatea din acel sentiment, ea era soră cu păsările și păsările sunt îndrăgostite de aer, aerul umplând plămânii stăpânei sale este de ajuns să poate iubi fiecare zi în care se trezea cu chef de muncă...chiar dacă dragonul avea gheare lungi dimineața și le înfigea cu bucurie inima nu îl lua în seamă, sertarele nu se mișcau și viața era un curcubeu. Apoi au venit oamenii, lacrimile, minciunile și toate nimicurile care au început să o înghesuie. S-a ridicat dragon până la cer și a zburat cu biata inimă în ghearele lui de piatră rece până la luna, acolo unde zac toate obiectele pierdute și prăfuite, acolo i-a fost dat drumul inimii...s-au desfăcut sertarele să strângă firele de păr, frunzele de castan pictate, poemele cu dedicație, lacrimile de cristal urcate din canalizarea pământenilor, aripi zburlite din surorile ei păsări și multe vise fărămițate. De atunci sertarele se închid și se deschis și în curentul ce-l fac a răcit fericirea, s-au făcut venele din cleștar și nu se mai aude nici un fâlfâit de aripi de dragon. De atunci inima nu mai știe ce-i face stăpâna și dacă îi simte lipsa, ori dacă îi lipsesc sertarele goale și pacea din fiecare dimineață, când erau fericite în afara timpului.
își vedea de pompat sângele, de împins visele în mintea stăpânei sale și de îngrijit toate capilarele și organele și cum își făcea treaba asta cu liniște și pace într-o zi a dat peste un dragon căruia îi plăceau animeurile și filosofia ,cărțile și aventura. De atunci inima fericită a fost împărțită în a crede și a experimenta. Nu vedea în fața ei decât solzi și cheaguri de sânge,buze și pupile negre și câteva zbateri în plus.
Trăind cu ocupațiile zilnice și nu a luat aminte la timp la schimbări și s-a trezit într-o dimineață că are niște sertare necunoscute. Goale. Nu erau nici păpuși, nici amintiri și nici aripi de fluturi smulse. Nu era nimic în afară de spațiul cu miros de stătut.
Panicată s-a pus să caute pe internet ce sunt acele figuri geometrice și ce poate să facă cu ele, dacă e bine să le umple cu ceva...poate niște mosoare de ață colorată,niște nasturi,niște priviri furate sau poate niște cheaguri păstrate pentru bătrânețe ori semințe pentru păsări, căci îi plăceau păsările și când stăpâna o scotea la plimbare îi plăcea să vorbească cu păsările, să fie sora lor din coastă de om, chiar dacă păsările o luau în râs, inima era fericită să le vadă cum se înalță libere în văzduh.
Nici o inimă nu o înțelegea când învârtea sângele în arteră cu joacă căci inimile nu au aripi să zboare și stau cuminte în pieptul de om așteptând pensia și moartea. Inima noastră însă știa că dragostea face inimile să zboare și uneori și să moară, dar nu știa ce este tristețea sau singurătatea din acel sentiment, ea era soră cu păsările și păsările sunt îndrăgostite de aer, aerul umplând plămânii stăpânei sale este de ajuns să poate iubi fiecare zi în care se trezea cu chef de muncă...chiar dacă dragonul avea gheare lungi dimineața și le înfigea cu bucurie inima nu îl lua în seamă, sertarele nu se mișcau și viața era un curcubeu. Apoi au venit oamenii, lacrimile, minciunile și toate nimicurile care au început să o înghesuie. S-a ridicat dragon până la cer și a zburat cu biata inimă în ghearele lui de piatră rece până la luna, acolo unde zac toate obiectele pierdute și prăfuite, acolo i-a fost dat drumul inimii...s-au desfăcut sertarele să strângă firele de păr, frunzele de castan pictate, poemele cu dedicație, lacrimile de cristal urcate din canalizarea pământenilor, aripi zburlite din surorile ei păsări și multe vise fărămițate. De atunci sertarele se închid și se deschis și în curentul ce-l fac a răcit fericirea, s-au făcut venele din cleștar și nu se mai aude nici un fâlfâit de aripi de dragon. De atunci inima nu mai știe ce-i face stăpâna și dacă îi simte lipsa, ori dacă îi lipsesc sertarele goale și pacea din fiecare dimineață, când erau fericite în afara timpului.
vineri, 8 iunie 2012
Mi-s toata dintr-un* pom *fain
Popularitatea excesivă e semn de alarmă.
Cristian Bădiliţă
Exorcizări (12) 
Păi mie îmi sună alarmele peste tot, dar de exces nu simt că aș fi atinsă. Dau peste oameni care și-au uitat rădăcinile și sunt născuți pe facebook din te miri ce țară exotică venind din orașe bălțate.
Eu sunt de la Brad, Hunedoara și de mă vedeți că merg cu capul în nori, e musai să miscați buzele căci de vroiți voi eu sunt de acord și cu ideea ca taman acum m-am dat jos din copac, din Brad dragilor, deci am coloană vertebrală și sunt verde,proaspătă și înaltă, soră de cruce cu metafizica anotimpului și prin păr cu pene de păsări.
Musai sa fiu populară nu îmi este,însă sunt prietenoasă,prea prietenoasă pentru binele meu. Umbla vorba prin tîrg că sunt cu nasul pe sus, că nu îmi dau interesul....bine,eu sunt din Brad, bradul e înalt,nu stiu pe unde are nasul,dar dacă e să respectăm proporțiile și modelele învățate de mici e logic că nasul e sus, în cetină. Nu-s chiar poetă și nici tare deșteaptă,nici nu mă dau că aș fi...am un volum de debut din cioburi de oameni, am patimi,unele frumoasele altele oribile,după caz și gust, am un blog strict personal,probabil obraznic și nu îmi place să plictisesc lumea sau să fiu plictisită de revelații sclipitoare și puțin false. Revelația e personală, ale mele sunt secrete și nebunești, oscilez între cred și caut fără să vreau și da, chiar pe mine mă deranjează asta teribil,așa că dacă îmi spui în față aceeași poveste despre *măștile* ce le port,ești vax, mai ia o gură de apă și respiră....înainte să treci pe xanax că-i bai mare. Nu am nici un interes ascuns, îmi doresc în general gadgeturi pe care să experimentez artistic...restul e cantitate neglijată, dacă vrei să o analizezi și să îi găsești sensuri sau semn, nu conta pe sprijinul meu că nu mă pricep la necurat.
duminică, 3 iunie 2012
Sunt copil patat de cafea si sarutat de capsuni
Ieri am fost in parc ,la soare,la dat de mancare la porumbei si la o cafeluta mica de la tonomat. M-a ars soarele pe umarul stang...probabil am fost pedepsita ca nu sunt cuminte si nu stau in casa,cu calm sa mai bag un rand la proiecte si la sesiune...sau macar sa fi scanat articole de auto schimbare din Photo Chip si Femeia...deocamdata se pare ca ultimele reviste cu care eu mai rezonez,de cand s-a dus Dilemateca de pe chioscuri si net.
De ziua copilului am fost cadorisita cu o minunata si speciala floare galbena si o pereche de cercei cu 2 talpi vesele...acum cand am o zi de genul imi bag piciorul o sa ii iau in urechi,sa fie clar totul de la inceput si sa nu am probleme dupa aia :D vorba vine ca problemele tot stau coada dupa mine si asta fiindca sunt si prea multi oameni care se ocupa cu generari din aceasta categorie ca sa nu se plictiseasca probabil sau ca sa isi alunge plictiseala ca inca am aceasta mare nedumerire...de ce fac oamenii cerculete in apa atunci cand nu concureaza pentru nimic si de ce simt nevoia sa isi dea masura cand ceilalti inca mai isi explica actiunile...dar bine ca eu sunt inca copil si nu imi dau voie sa imi bat capul prea mult cu dedesupturile si marsaviile speciei putin sub limita sapiens sapiens si stau cu floarea mea,cu cerceii mei colorati si cu ceilalti oameni frumosi care-mi sunt dragi si scumpi chiar si atunci cand imi povestesc ca sunt introvertiti si sociofobi....si eu ma tot NLPuiam sa ajung asa dar nu imi iese nici cum ca mie imi sunt dragi si specimenele si strainii si cei timizi si cei flamanzi si cei deseu... fiindca in univers nu exista doar atomi si aurora boreala...asa ca nu refuz nimic,doar tai din suflet ramuri cand altii vor sa faca iarna pe drumul meu. 3 greseli se iarta biblic..apoi nici eu nu mai am simt crestin fiindca urasc rasul pe la spate si plasele de paianjen intinse. Meditand la asta a dat cafeaua in foc..asa ca trebuie sa suflul,sa sterg plita si sa ma bucur de raceala inoxului pe pielea mea arsa ,sa beau cafeaua si sa rad, sa fiu musafira,sa fiu gazda si sa termin o carte despre bomboane,otrava si crima :D
De ziua copilului am fost cadorisita cu o minunata si speciala floare galbena si o pereche de cercei cu 2 talpi vesele...acum cand am o zi de genul imi bag piciorul o sa ii iau in urechi,sa fie clar totul de la inceput si sa nu am probleme dupa aia :D vorba vine ca problemele tot stau coada dupa mine si asta fiindca sunt si prea multi oameni care se ocupa cu generari din aceasta categorie ca sa nu se plictiseasca probabil sau ca sa isi alunge plictiseala ca inca am aceasta mare nedumerire...de ce fac oamenii cerculete in apa atunci cand nu concureaza pentru nimic si de ce simt nevoia sa isi dea masura cand ceilalti inca mai isi explica actiunile...dar bine ca eu sunt inca copil si nu imi dau voie sa imi bat capul prea mult cu dedesupturile si marsaviile speciei putin sub limita sapiens sapiens si stau cu floarea mea,cu cerceii mei colorati si cu ceilalti oameni frumosi care-mi sunt dragi si scumpi chiar si atunci cand imi povestesc ca sunt introvertiti si sociofobi....si eu ma tot NLPuiam sa ajung asa dar nu imi iese nici cum ca mie imi sunt dragi si specimenele si strainii si cei timizi si cei flamanzi si cei deseu... fiindca in univers nu exista doar atomi si aurora boreala...asa ca nu refuz nimic,doar tai din suflet ramuri cand altii vor sa faca iarna pe drumul meu. 3 greseli se iarta biblic..apoi nici eu nu mai am simt crestin fiindca urasc rasul pe la spate si plasele de paianjen intinse. Meditand la asta a dat cafeaua in foc..asa ca trebuie sa suflul,sa sterg plita si sa ma bucur de raceala inoxului pe pielea mea arsa ,sa beau cafeaua si sa rad, sa fiu musafira,sa fiu gazda si sa termin o carte despre bomboane,otrava si crima :D
Iubesc zilele in care pot sa fac doar ce vreau,niciodata ce trebuie!
vineri, 25 mai 2012
5 30 am
Caldura mare mon cher! trezita din somn incalec peste dragul meu iubit si ma intind dupa sticla de apa, fara succes. Ma trezesc cu butelca in brate..fericita sorb cu nesat. Apoi merg la baie ca mnah,trebuia...si ma impiedic de chiuveta...apa rece de la spalatul mainilor imi face pofta sa dau si pe fata..Minunat sentiment!
Spre camera intorc capul spre filtrul de cafea...mai avea ceva licoare si ma imping pacatele sa imi iau cana cu winnie the pooh si sa dau in ea cu 3 zaharine...apoi am vazut lumina!; de pe balcon, ploaia de afara si mai ales mental,Desenul din covor din biblioteca,cu cele 20 de pagini ramase necitite....am ras singura...saracul critic literar ramane fara secret dupa ce prietenii cu revelatia mor pe capete intr-un mod total stupid si surprinzator...
Cum logodnicul inca dormea si era prea fain pe balcon am intins mana si dupa CHIP FOTO VIDEO pe care am smulso ieri de la chioscul de presa...dai acolo deliciu si chestii noi.
Azi s-a mai schimbat ceva in modul meu de fotograf...stiu ca nu am nevoie de un aparat fiindca deja eu sunt stapana pe filosofia mea si neprevazutul cadrelor le simt..la fel si cu partea de culoare..dar mai am nevoie de niste algoritmi in cazul in care trec pe panorame,sa imi stiu calcula unghiul nodal. La 25 de ani am aflat la ce e buna matematica totusi,in afara de functia profana de a-ti contoriza finantele....
O zi plina, probabil,fiindca a inceput cu o dimineata minunata!
Spre camera intorc capul spre filtrul de cafea...mai avea ceva licoare si ma imping pacatele sa imi iau cana cu winnie the pooh si sa dau in ea cu 3 zaharine...apoi am vazut lumina!; de pe balcon, ploaia de afara si mai ales mental,Desenul din covor din biblioteca,cu cele 20 de pagini ramase necitite....am ras singura...saracul critic literar ramane fara secret dupa ce prietenii cu revelatia mor pe capete intr-un mod total stupid si surprinzator...
Cum logodnicul inca dormea si era prea fain pe balcon am intins mana si dupa CHIP FOTO VIDEO pe care am smulso ieri de la chioscul de presa...dai acolo deliciu si chestii noi.
Azi s-a mai schimbat ceva in modul meu de fotograf...stiu ca nu am nevoie de un aparat fiindca deja eu sunt stapana pe filosofia mea si neprevazutul cadrelor le simt..la fel si cu partea de culoare..dar mai am nevoie de niste algoritmi in cazul in care trec pe panorame,sa imi stiu calcula unghiul nodal. La 25 de ani am aflat la ce e buna matematica totusi,in afara de functia profana de a-ti contoriza finantele....
miercuri, 23 mai 2012
6 min
Dimineata devreme si abia apuc sa respir,sa imi termin cafeaua,sa fac dus si sa ma imbrac.
Urmeaza o usa deschisa in fuga, scari aproape zburate si sentimentul ca si azi e o zi tot pe fuga...
Obsesiv am nevoie de o zi trasa de coada!
Urmeaza o usa deschisa in fuga, scari aproape zburate si sentimentul ca si azi e o zi tot pe fuga...
Obsesiv am nevoie de o zi trasa de coada!
miercuri, 16 mai 2012
Umbra Dragon (cap1 pagina1)
Dimineaţa şopârlele au în stomac jumătăţi de fluturi nedigeraţi.
Îţi vine să vomiţi draga?
Nici nu ştiu cu ce să încep!
Conversaţia lâncezeşte la şopârle fiindcă dimineaţa sunt amorţite şi reci, aproape moarte. Nu ştiu dacă le e silă puţin de viaţă sau de ele,ori de dietă,ori dacă noaptea le este un sfetnic bun, ori dacă se simt prost că au ucis fluturii. Măcar se hrănesc cu frumos, la propriu.
M-am trezit brusc. Dragonul meu boscorodea aceste non sensuri lângă patul meu. Vroia să îi visez rudele, să nu mă scârbesc eu de mărimi şi solzi chiar dacă îl văd pe el şi văd şopârlele.
- De ţi-ar pica coada în cafea! Te urăsc pentru toate dimineţile ratate! Te urăsc de tot defapt!
- Dimineţile sunt frumoase doar dacă sunt devreme...dacă îţi tot foieşti picioarele în pătură şi te întinzi îndelung carnea ta se va lenevi!
- Amin! Ceas deşteptător neiventat încă de tehnica si necopiat de chinezi... vreau o zi normală, o rochie frumoasă , soare puternic şi o cafea.... vreau să diger viaţă şi timpul fără ghearele tale înfipte în spate! Mă oboseşte prezenţa ta.
-Nu cred că arăt bine în altă parte. Îmi stă bine înfipt în inima ta, mai precis, spatele pe care îţi place să îl foloseşti când descri poziţionarea mea nu este relevant. Mie nu ai cum să îmi întorci spatele deşi sunt conştient că ai vrea să faci asta. Creierul tău face asta, cu tine, joaca voastră unde aveţi impresia că aţi scăpat de mine. Gata cu Umbra!
Ei bine, iubita mea, Umbra e peste tot!
Sincer, simt nevoia să îi dau cu ceva în cap! Probabil există pe undeva şi un compendiu despre tehnici de rănit umbre... probabil peste ceva vreme o să mă găsească cartea pe mine şi o să îi pup coperta de fericire.
Trăiesc într-o lume în care nici şireturile nu se leagă singure,aşa că mă duc să fac un duş.
- Intru şi eu cu tine!
- Se rupe cabina!
- Cine e vaca?
- Mă-ta! Că eu am slăbit şi tu eşti o umbră!
- Cine e mama?
Şi apa a început să curgă.... cine o fi mama lui oare? Sunt singură şi nu am cum să îl întreb. Plecase.
Asta e o chestie mişto la umbre, vin şi pleacă după bunul plac şi mai ales pleacă când nu le convine ceva. Mie mi-ar fi plăcut să îmi răspundă, aş fi folosit informaţia la ceva. Cu siguranţă nu cred că sunt eu mama lui, nu l-am chemat eu, nu l-am vrut lipit de mintea mea şi nu l-am căutat. Poate am dat de el pe un forum, poate am dat de el la o cafea, poate l-am luat de la supermarket. Sigur nu dintr-un film fain! Sigur. L-am luat din ceva şi nu mai pot să scap de el şi încă nu vreau să recunosc că o să mă bântuie toata viaţa.
Va trebui să fac ceva! Orice! Vreau să o caut pe măsa, poate mă sfătuieşte ea cum să îl trimit la plimbare şi să nu îl ucid. Crima nu e o alegere creştinească dar e o alegere care îţi vine în minte când vrei să scapi de ceva, în cazul meu de cineva, de o umbră dragon...din moarte nu se mai întoarce nimic. Aşa am învăţat eu până acum. Sper să nu înăţ altceva nou fiindcă de certitudinea asta am nevoie ca de apă...şi da, acum trebuie să ies din duş şi să îmi continui ziua. Normal. Ca şi cum nu aş fi eu cea bântuită.
Îţi vine să vomiţi draga?
Nici nu ştiu cu ce să încep!
Conversaţia lâncezeşte la şopârle fiindcă dimineaţa sunt amorţite şi reci, aproape moarte. Nu ştiu dacă le e silă puţin de viaţă sau de ele,ori de dietă,ori dacă noaptea le este un sfetnic bun, ori dacă se simt prost că au ucis fluturii. Măcar se hrănesc cu frumos, la propriu.
M-am trezit brusc. Dragonul meu boscorodea aceste non sensuri lângă patul meu. Vroia să îi visez rudele, să nu mă scârbesc eu de mărimi şi solzi chiar dacă îl văd pe el şi văd şopârlele.
- De ţi-ar pica coada în cafea! Te urăsc pentru toate dimineţile ratate! Te urăsc de tot defapt!
- Dimineţile sunt frumoase doar dacă sunt devreme...dacă îţi tot foieşti picioarele în pătură şi te întinzi îndelung carnea ta se va lenevi!
- Amin! Ceas deşteptător neiventat încă de tehnica si necopiat de chinezi... vreau o zi normală, o rochie frumoasă , soare puternic şi o cafea.... vreau să diger viaţă şi timpul fără ghearele tale înfipte în spate! Mă oboseşte prezenţa ta.
-Nu cred că arăt bine în altă parte. Îmi stă bine înfipt în inima ta, mai precis, spatele pe care îţi place să îl foloseşti când descri poziţionarea mea nu este relevant. Mie nu ai cum să îmi întorci spatele deşi sunt conştient că ai vrea să faci asta. Creierul tău face asta, cu tine, joaca voastră unde aveţi impresia că aţi scăpat de mine. Gata cu Umbra!
Ei bine, iubita mea, Umbra e peste tot!
Sincer, simt nevoia să îi dau cu ceva în cap! Probabil există pe undeva şi un compendiu despre tehnici de rănit umbre... probabil peste ceva vreme o să mă găsească cartea pe mine şi o să îi pup coperta de fericire.
Trăiesc într-o lume în care nici şireturile nu se leagă singure,aşa că mă duc să fac un duş.
- Intru şi eu cu tine!
- Se rupe cabina!
- Cine e vaca?
- Mă-ta! Că eu am slăbit şi tu eşti o umbră!
- Cine e mama?
Şi apa a început să curgă.... cine o fi mama lui oare? Sunt singură şi nu am cum să îl întreb. Plecase.
Asta e o chestie mişto la umbre, vin şi pleacă după bunul plac şi mai ales pleacă când nu le convine ceva. Mie mi-ar fi plăcut să îmi răspundă, aş fi folosit informaţia la ceva. Cu siguranţă nu cred că sunt eu mama lui, nu l-am chemat eu, nu l-am vrut lipit de mintea mea şi nu l-am căutat. Poate am dat de el pe un forum, poate am dat de el la o cafea, poate l-am luat de la supermarket. Sigur nu dintr-un film fain! Sigur. L-am luat din ceva şi nu mai pot să scap de el şi încă nu vreau să recunosc că o să mă bântuie toata viaţa.
Va trebui să fac ceva! Orice! Vreau să o caut pe măsa, poate mă sfătuieşte ea cum să îl trimit la plimbare şi să nu îl ucid. Crima nu e o alegere creştinească dar e o alegere care îţi vine în minte când vrei să scapi de ceva, în cazul meu de cineva, de o umbră dragon...din moarte nu se mai întoarce nimic. Aşa am învăţat eu până acum. Sper să nu înăţ altceva nou fiindcă de certitudinea asta am nevoie ca de apă...şi da, acum trebuie să ies din duş şi să îmi continui ziua. Normal. Ca şi cum nu aş fi eu cea bântuită.
luni, 14 mai 2012
Alegerile proaste nu mai au timp sa fie reparate
Se pare ca am timp sa fac alegeri proaste.
Inainte ma imbracam tare colorat si mama imi reprosa ca arat ca un papagal de amazonia asa ca mi-am temperat stilul...totusi ieri dimineata mi-am facut unghiile....baza naturala, oja graffiti neagra si un strat de galben pal...si m-a mancat in fund sa imi trag o linie french verde pe varf...efectul e dezastros si cam tipator si cand am realizat ca e prea mult nu mai aveam timp sa imi refac manichiura....pe drum spre treburile cotidiene meditam la proasta alegere facuta.
Am timp mereu sa fac greseli si papagalul de amazonia
inca locuieste sub pielea mea, altfel nu imi explic de ce pana mea a trebuit sa imi trag dunga aia tampita ,desi vizualizasem mental si parea misto efectul,pe viu a iesit un caca maca....am timp sa fac greseli si nu mai am timp sa le repar...asta e frustrant > De acum inainte raman la prima senzatie si regula a bunului simt,adica simplu,cand constientizez ca nu pot sa repar gogomania estetica.
Inainte ma imbracam tare colorat si mama imi reprosa ca arat ca un papagal de amazonia asa ca mi-am temperat stilul...totusi ieri dimineata mi-am facut unghiile....baza naturala, oja graffiti neagra si un strat de galben pal...si m-a mancat in fund sa imi trag o linie french verde pe varf...efectul e dezastros si cam tipator si cand am realizat ca e prea mult nu mai aveam timp sa imi refac manichiura....pe drum spre treburile cotidiene meditam la proasta alegere facuta.
inca locuieste sub pielea mea, altfel nu imi explic de ce pana mea a trebuit sa imi trag dunga aia tampita ,desi vizualizasem mental si parea misto efectul,pe viu a iesit un caca maca....am timp sa fac greseli si nu mai am timp sa le repar...asta e frustrant > De acum inainte raman la prima senzatie si regula a bunului simt,adica simplu,cand constientizez ca nu pot sa repar gogomania estetica.
miercuri, 25 aprilie 2012
Lovitura la constiinta : fenomenul Eu NU mai sunt roman!
www.punem.ro
grupează cetățeni care se conștientizează, care ȘTIU că sunt înainte de
toate conștiință, care sunt pewww.punem.ro
grupează cetățeni care se conștientizează, care ȘTIU că sunt înainte de
toate conștiință, care sunt pe deplin stăpîni pe gîndurile lor și
înțeleg că ele le crează realitatea. Cei înregistrați transcend
conștiința națională (ultima de tip divizant din evoluția spirituală a
umanității) și se integrează pe un nivel de conștiință unificator, al
UNIMII, denumit solar. Te poți înscrie ca solar
în cadrul secțiunii "Înregistrare" de pe sait. Aici, ca expresie a
sincerității tale față de tine însuți și față de societate, îți vei
introduce numele complet, CNP-ul, o adresă de email validă, telefonul
mobil și o poză tip buletin. Toate informațiile introduse la crearea
contului de solar, mai puțin adresa de email și parola contului, se
publică pe sait, pe pagina personală. deplin stăpîni pe gîndurile lor și
înțeleg că ele le crează realitatea. Cei înregistrați transcend
conștiința națională (ultima de tip divizant din evoluția spirituală a
umanității) și se integrează pe un nivel de conștiință unificator, al
UNIMII, denumit solar. Te poți înscrie ca solar
în cadrul secțiunii "Înregistrare" de pe sait. Aici, ca expresie a
sincerității tale față de tine însuți și față de societate, îți vei
introduce numele complet, CNP-ul, o adresă de email validă, telefonul
mobil și o poză tip buletin. Toate informațiile introduse la crearea
contului de solar, mai puțin adresa de email și parola contului, se
publică pe sait, pe pagina personală.
In ultimele zile acest site a prins amploare la likeuri. Fenomenul ma ingrijoreaza fiindca sub imaginea frumoasa a constiintei si pe stapanirea deplina a gandurilor care creaza realitatea,un domn destabilizeaza economia, bunul mers al societatii si constitutia Romaniei.
Acest gand solar care depinde totusi de un cont bancar si foloseste acest mijloc pentru intretinere si pentru popularizare, in aceste grele perioade socio-economice-culturale ia amploare datorita tehnicilor NLPiste pe care este construit.
Premisele folosite sunt directionate negativ atata timp cat implica tranzactii si instigare impotriva propriei tari, a proprieti identitati. Cartea de identitate ne ofera statutul de existent, la fel cum energia cosmica ne defineste ca si oameni formati din materie si spirit. Daca doriti sa puneti umarul la schimbarea situatiei socio-economic-culturala atunci va puteti implica ca si cetateni recunoscuti,oficiali, finantatori ai mecanismelor si nu prin anarhia inexistentei dar cu beneficierea de drepturi, de tranzactii bancare, de aportul la cultura si la schimbarea in bine a tarii.
Exemplu concludent este doar alimentarea unui card, aveti nevoie de buletin,aveti nevoie de un cont, aveti nevoie de un CNP, conforma cetateniei solare va deziceti de aceste nevoie si drepturi dar continuati sa existati dupa bunul plac si buna lege. Acesta este un paradox si o anarhie. Daca nu mai raspundeti la legile morale ,umane si nu mai faceti parte din normele sociale puteti sa fiti liberi sa omorati, sa furati,sa dati in cap,ei bine asta cum se pupa cu existenta solara care prin definitie este pozitiva?
Pe langa faptul ca alimentarea cardului e o smecherie faina ca sa ingrasati farsorii cu dublu standard...au o imagine frumoasa care trece drept buna pentru societate si defapt realitatea e mai neagra decat o pereche de sosete folosite. Daca nu doriti sa mai fiti cetateni,atunci duceti la ambasada si emigrati frumos unde va poarta constiinta de oameni maturi si lucizi,dar daca realitatea este formata din gandurile proprii atunci de ce ne mai plangem ca nu e bine sa fii cetatean roman in timp ce totusi ne atrage aceasta demagogie? Pai daca totul tine de ganduri si noi traim situatia asta inseamna ca ne-am gandit realitatea singuri si acum nu ne place ce a iesit, totusi, mai bine ne dezicem de efect incat sa gandim din nou si mai bine. Aici din nou conceptul siteului se bate in cap, mai ales ca solari suntem toti din nastere.
Mecanismele economice s-au inventat de mult, de la inceput societatea a simtit nevoia sa faca schimb,apoi a inventat moneda, apoi identitatea si actele, fiind solari nu mai avem nevoie de nimic, nici de urmasi botezati, nici de masini, nici de acte de proprietate, nici de cheie la usa sau de gard....totul este la bunul plac al oricui pofteste sa intre peste noi, dar nu mai ne gandim ca e abuz,ne gandim ca e o actiune solara,deci pe deplin meritata. Daca acest fenomen ia amploare o sa ajungem toti sa fim ceva, desi,de la Facere am primit unicitate ,nume, origine, noi le lepadam singuri dupa moft si timp fara sa stam sa judecam unde ne-ar arunca defapt acest proiect.
Eu va rog sa judecati putin mai adanc aceste indemnuri si sa cercetati putin tot ce presupun ele, nu doar faptul ca suna bine si ca din dezamagirea pe care o traim toti ca si cetateni alegem o prostie mai mare care sa ne arunce cu buna stiinta in timpul trecut indepartat si animalic.
marți, 24 aprilie 2012
fain poem erotic pervers
Delilah Butterfly: fain poem erotic pervers
Lick .: ms
Delilah Butterfly: e bibliografic sau inspiratie divina?
Delilah Butterfly:
Delilah Butterfly:
Lick .: copiat
Delilah Butterfly: mai,mai
Delilah Butterfly:
Delilah Butterfly: ca tu de felul tau esti mai romantic asa
Delilah Butterfly:
Lick .: uneori sunt si vremuri grele
Delilah Butterfly: acuma si romantismul se termina in pat
Lick .: clar
Delilah Butterfly: asta-i combinatia ce le da gata pe femei...romantic si dupa aia un futai cu fata la perete
Delilah Butterfly: pana mea si nu am inteles niciodata de ce
Delilah Butterfly: se incaleca registrele
Lick .: bai avem ineligenta
Delilah Butterfly: o avem toti?
Delilah Butterfly: ca de folosit eu nu o prea vad
Delilah Butterfly:
Lick .: o avem ....
Delilah Butterfly: ca si parul de la subrat
Delilah Butterfly: il avem dar ce facem cu el
Lick .: il facem cret
Delilah Butterfly: romantice bucle incretite de asudarea frenetica a actului sexual?
Lick .: bai asta e ...in fine mie imi place sts
Poemul o sa il pun la update ca a iesit scriitorul romantic din messenger pentru vizionarea unui film.
Ce naiba , doar e vis .
Un bec am stins , te-am întins , te-am atins și te-am lins din adins pân-ai zis mulțumesc.
preluat de pe http://www.dilimania.net/versuri-razvan-alexe-hip-hop-reparas-din-bacau/
Lick .: ms
Delilah Butterfly: e bibliografic sau inspiratie divina?
Delilah Butterfly:
Delilah Butterfly:
Lick .: copiat
Delilah Butterfly: mai,mai
Delilah Butterfly:
Delilah Butterfly: ca tu de felul tau esti mai romantic asa
Delilah Butterfly:
Lick .: uneori sunt si vremuri grele
Delilah Butterfly: acuma si romantismul se termina in pat
Lick .: clar
Delilah Butterfly: asta-i combinatia ce le da gata pe femei...romantic si dupa aia un futai cu fata la perete
Delilah Butterfly: pana mea si nu am inteles niciodata de ce
Delilah Butterfly: se incaleca registrele
Lick .: bai avem ineligenta
Delilah Butterfly: o avem toti?
Delilah Butterfly: ca de folosit eu nu o prea vad
Delilah Butterfly:
Lick .: o avem ....
Delilah Butterfly: ca si parul de la subrat
Delilah Butterfly: il avem dar ce facem cu el
Lick .: il facem cret
Delilah Butterfly: romantice bucle incretite de asudarea frenetica a actului sexual?
Lick .: bai asta e ...in fine mie imi place sts
Poemul o sa il pun la update ca a iesit scriitorul romantic din messenger pentru vizionarea unui film.
Ce naiba , doar e vis .
Un bec am stins , te-am întins , te-am atins și te-am lins din adins pân-ai zis mulțumesc.
preluat de pe http://www.dilimania.net/versuri-razvan-alexe-hip-hop-reparas-din-bacau/
Dunga
Dunga este o linie tridimensionala.
Dunga este un om,cand e tarziu ceasul si cocosii dorm.
Dunga nu face niciodata dragoste ci se intinde la nesfarsit
pe pleoape de femei,prin paturi inchiriate
Dunga e prietenul meu uneori
cand va intrebati de ce tradam gramaticile
si iubim i atat de mult
incat devenim plural
Dunga e gata gasit
eu inca ma caut
Dunga este un om,cand e tarziu ceasul si cocosii dorm.
Dunga nu face niciodata dragoste ci se intinde la nesfarsit
pe pleoape de femei,prin paturi inchiriate
Dunga e prietenul meu uneori
cand va intrebati de ce tradam gramaticile
si iubim i atat de mult
incat devenim plural
Dunga e gata gasit
eu inca ma caut
marți, 10 aprilie 2012
Avion prin TIERRA DETRATA ( vis după lecturarea operei TIERRA DETRATA de Ovidiu Pecican)
Avionul survola platoul.
Tremuram cu paraşuta în spate şi un fel de greaţă uscată îmi paraliza
gura. Trebuia să sar cât mai repede fiindcă pilotul îmi făcea semne
către acul benzinei, amândoi eram agitaţi şi sub mine se căsca un gol
ameţitor. O clipă am fost gata să mă razgândesc, să mă întorc acasa. să
uit platourile şi oamenii străini, să nu simt iarba verde unduindu-se
sub tălpile mele şi să-mi arunc visul pe apa sâmbetei. Frică de înâlţime
îţi poate paraliza instant cel mai măreţ vis, îmi era ciudă pe mine, mă
trăgeam de urechi mental fiindcă am muncit prea mult să ajung aici, la
capătul lumii, unde prăpăstiile se căscau măreţ şi mă făceau să mă simt
mică, o coajă de alună care va fi spulberată de vântul de primăvară. Şi
am sărit. Brusc. În gol. Inima îmi bătea cu putere şi nu am înţeles
niciodată ce resort mi-a împins picioarele, de unde atâta putere în
aceşti muşchi întinşi prin purtarea tocurilor, aceşti muşchi laşi care
venerează asfaltul şi blocurile înalte în care umbra mea se pierde
printre claxoane de maşini şi înjurături în surdină. Pluteam lin, ca o
pană, deşi înainte să sar, când mă pregăteam de această excursie eram
convinsă că o să atârn în paraşuta ca un sac de porumb, prea grasă şi
prea nevricoasă să manevrez mânerele corzilor falnicei mele ciuperci
roşii, care mă purta acum peste platou, spre iarba mea mult visată, spre
acea civilizaţie pierdută, închisă de timp între acele stânci imense şi
fatale, dacă tocmai calitatea mea de sac de porumb nu mi-ar fi oferit
greutatea necesară pentru o manevră la 45 de grade pe lângă vârful
ascuţit al unui munte. Era sticlă curată acea piatră semeaţă de care am
evitat să mă zdrobesc smucind grăbită corzile spre stânga unde era o
piatră mai teşită, probabil bătută în cap de ploile aspre şi reci,unde
piciorul meu a mângâiat pret de o clipă netezimea şi am ştiu că sunt
salvată. Am chiuit înecându-mă cu aerul uscat ce-mi şi tăiase limba.
Durerea de după mi-a născut o idee rapidă, În orice victorie e nevoie de
putin sânge, altfel ai fi doar o copiliţă răsfăţată. M-am întrerupt
când am atins pământul,mai repede decât calculasem acolo sus şi mult mai repede decât gândul meu pe care nu am mai apucat să îl termin.
În faţa mea se întindeau la soare o mână de oase albite de timp. Îmi
venea să cad în genunchi şi să venerez viaţa, tocmai fiindcă nimerisem
printre aceste urme albe de om. Nu, nu era posibil să calc prin cimitir,
aici odihneau ceilalti aventurieri, scurtaţi de descoperirea
civilizaţiei pierdute prin furia cine ştie cărui zeu nemilos ce îşi
păstorea conştiincios turma de oameni. După ce murim suntem oase, nu mai
există sâni, nu mai există falus, nu mai există nimic după ce poţi
deosebi clasa cu care te-a înzestrat natura. Apoi am ridicat ochii şi am
văzut altarul. În faţa mea avionul s-a prăbuşit hăulind infernal şi
coada sa a zdrobit cu dramatism altarul sacrificiilor umane pe a căror
oase tocmai păşisem. S-au eliberat sufletele prinse sub pământ şi
sângele meu a împroşcat iarba care a crescut mai verde,mai grasă mai
ademenitoare.Cât de frumos şi de vie m-am simţit când visul s-a terminat
şi parşuta mea roşie s-a desfăşurat sub palme, plapuma mea călduroasă
cu care pe timpul nopţii am mai trăit o aventură.Astăzi sunt soră cu
orice avion va survola cerul, astăzi simt iarba timidă sub tălpi şi
curge sângele în propriile vene. Ce fericire ,sunt trează şi totuşi
la noapte o să visez!
marți, 3 aprilie 2012
pâş pâş
Inima mea pâş pâş bate
ca un pas mic şi ascuns
arterele sunt îmbăiate
în cărţi visând ciocolată
mai pune pariu când visezi
ploaia de mai acrobată
şi spune-mi din nou azi
că nu vei uita niciodată
Dimineaţă asta cu nori de primăvară îmi taie somnul cu un cuţit imens numit !() şi toate cuţitele pe care aş vrea să le întorc au scris pe ele TRÎDInima mea pâş pâş bate
ca un pas mic şi ascuns
arterele sunt îmbăiate
în cărţi visând ciocolată
mai pune pariu când visezi
ploaia de mai acrobată
şi spune-mi din nou azi
că nu vei uita niciodatăInima mea pâş pâş bate
ca un pas mic şi ascuns
arterele sunt îmbăiate
în cărţi visând ciocolată
mai pune pariu când visezi
ploaia de mai acrobată
şi spune-mi din nou azi
că nu vei uita niciodată
Dimineaţa asta cu nori de primăvară se răsuceşte ca un cuţit numit () şi toate cuţitele pe care aş vrea să le întorc au scrie pe ele TRĂDARE... şi ploaia nu mă spală niciodată de insomnie şi de lamele astea ce curg printre frunzele de castani. Sunt văluri imposibile din rochia destinului şi cred în sufletul meu cuminte...şi prea împărţit între tot.
ca un pas mic şi ascuns
arterele sunt îmbăiate
în cărţi visând ciocolată
mai pune pariu când visezi
ploaia de mai acrobată
şi spune-mi din nou azi
că nu vei uita niciodată
Dimineaţă asta cu nori de primăvară îmi taie somnul cu un cuţit imens numit !() şi toate cuţitele pe care aş vrea să le întorc au scris pe ele TRÎDInima mea pâş pâş bate
ca un pas mic şi ascuns
arterele sunt îmbăiate
în cărţi visând ciocolată
mai pune pariu când visezi
ploaia de mai acrobată
şi spune-mi din nou azi
că nu vei uita niciodatăInima mea pâş pâş bate
ca un pas mic şi ascuns
arterele sunt îmbăiate
în cărţi visând ciocolată
mai pune pariu când visezi
ploaia de mai acrobată
şi spune-mi din nou azi
că nu vei uita niciodată
Dimineaţa asta cu nori de primăvară se răsuceşte ca un cuţit numit () şi toate cuţitele pe care aş vrea să le întorc au scrie pe ele TRĂDARE... şi ploaia nu mă spală niciodată de insomnie şi de lamele astea ce curg printre frunzele de castani. Sunt văluri imposibile din rochia destinului şi cred în sufletul meu cuminte...şi prea împărţit între tot.
luni, 12 martie 2012
foamea
Foamea ma face mai rea....20 de gr, 30 de mestecari, dorinta de sare..dorul de dulce.
Miros si visez ciocolata,bomboane,prajituri...si in duminica am cazut in pacatul unei felii de paine. M-am bucurat prea mult sa simt gustul, textura si-am multumit, macar astazi Doamne am primit painea.
Foamea te face mai putin crestin....ce joc murdar pune defecte in creatia divina? Cu cine sa faci un pact in momentul cand trebuie sa fugi de confort...fugi de mancare, fugi de prajituri si ciocolata...stiu ca am mirosit o tableta mica si am lins o margine de ciocolata....ziua s-a terminat in lacrimi..ziua mea in care am fost mai satula si am zambit s-a terminat ca si fiecare seara...intrebarea asta pentru ce care roade, pentru ce sa te tarasti pe pamant daca eu nu-mi mai sunt suficienta mie. Pe dinauntru sunt dulce si efortul meu tine doar de a-mi simti gustul...nu-l simt deloc...eu sunt in tenebrele mele, razboi etern cu insulina in exces si metabolizata pe portiuni...
Nici astazi nu o sa fie diferit....buna dimineata brocoli si 20 de grame...buna dimineata foame!
Miros si visez ciocolata,bomboane,prajituri...si in duminica am cazut in pacatul unei felii de paine. M-am bucurat prea mult sa simt gustul, textura si-am multumit, macar astazi Doamne am primit painea.
Foamea te face mai putin crestin....ce joc murdar pune defecte in creatia divina? Cu cine sa faci un pact in momentul cand trebuie sa fugi de confort...fugi de mancare, fugi de prajituri si ciocolata...stiu ca am mirosit o tableta mica si am lins o margine de ciocolata....ziua s-a terminat in lacrimi..ziua mea in care am fost mai satula si am zambit s-a terminat ca si fiecare seara...intrebarea asta pentru ce care roade, pentru ce sa te tarasti pe pamant daca eu nu-mi mai sunt suficienta mie. Pe dinauntru sunt dulce si efortul meu tine doar de a-mi simti gustul...nu-l simt deloc...eu sunt in tenebrele mele, razboi etern cu insulina in exces si metabolizata pe portiuni...
Nici astazi nu o sa fie diferit....buna dimineata brocoli si 20 de grame...buna dimineata foame!
sâmbătă, 25 februarie 2012
Februarie
Luna aceasta a fost o luna plina de incantare si fericiri!
Am facut 3 ani de relatie, de logodna, si inca ne iubim mult si mai aprig ca la inceputuri,fara urma de banal sau plictiseala!
Am fost la nunta celui mai bun prieten al meu si viitor nas al nostru.
Am castigat pe Breslo colierul meu iubit si dorit enorm.
Am castigat o carte de poeme delicioase si fixate bine ,prin limbaj si abordare in vremurile pe care le traim.
Am terminat primul semestru din anul 3.
Am rezolvat bine cu licenta care este inca in curs de editare si cosmetizare.
Am participat la expozitii, la galerii de arta.
Am dat drumul la productia masiva si vanzarea pe bucatele a cercelusilor sugubeti,a colierelor si accesoriilor pe care le tot fac eu de multi ani , sprijinita de prietena mea Ioana,careia ii multumesc pentru impinsul de la spate :D
Astazi expun pentru prima data intr-o galerie o plansa artistica facuta de mine : Galeria Soimii Patriei, plansa Slana cosmetics....
Am pastilele necesare pentru a trai linistita si la capacitate maxima, prin bunavointa celor de pe grupul orasului Brad, care au batut farmaciile si au stat la coada la posta ca sa mi le trimita.
ce sa zic, multumesc suflerii Divine care m-a insufletit si imi da putere sa trec pe acest pamant cu urme vizibile.Multumesc si celor care ma sprijina,ma cauta,ma iubesc si ma suporta si cand sunt dezorientata! si celor care ma judeca si ma provoaca prin comportamentul lor, sa fiu mai crestina,mai umana, mai altruista!
Am facut 3 ani de relatie, de logodna, si inca ne iubim mult si mai aprig ca la inceputuri,fara urma de banal sau plictiseala!
Am fost la nunta celui mai bun prieten al meu si viitor nas al nostru.
Am castigat pe Breslo colierul meu iubit si dorit enorm.
Am castigat o carte de poeme delicioase si fixate bine ,prin limbaj si abordare in vremurile pe care le traim.
Am terminat primul semestru din anul 3.
Am rezolvat bine cu licenta care este inca in curs de editare si cosmetizare.
Am participat la expozitii, la galerii de arta.
Am dat drumul la productia masiva si vanzarea pe bucatele a cercelusilor sugubeti,a colierelor si accesoriilor pe care le tot fac eu de multi ani , sprijinita de prietena mea Ioana,careia ii multumesc pentru impinsul de la spate :D
Astazi expun pentru prima data intr-o galerie o plansa artistica facuta de mine : Galeria Soimii Patriei, plansa Slana cosmetics....
Am pastilele necesare pentru a trai linistita si la capacitate maxima, prin bunavointa celor de pe grupul orasului Brad, care au batut farmaciile si au stat la coada la posta ca sa mi le trimita.
ce sa zic, multumesc suflerii Divine care m-a insufletit si imi da putere sa trec pe acest pamant cu urme vizibile.Multumesc si celor care ma sprijina,ma cauta,ma iubesc si ma suporta si cand sunt dezorientata! si celor care ma judeca si ma provoaca prin comportamentul lor, sa fiu mai crestina,mai umana, mai altruista!
miercuri, 1 februarie 2012
Brosa Soare in piept pentru provocarea " Martisoarele din sac"
Pentru ca a fost o iarna lunga si geroasa si mi-a fost dor de soare am realizat o brosa vesela dintr-un sac de lamai, deci de purtat culoare de vitamina C si dragoste de flori, pentru primavara care imediat descaleca.
Dragalasa mea brosa vesela participa la Provocari verzi, Martisoarele din sac, in cazul meu,brosa din sac.
Deci, sa imi tineti pumnisorii si sa purtati numai lucruri colorate si minunate!
Dragalasa mea brosa vesela participa la Provocari verzi, Martisoarele din sac, in cazul meu,brosa din sac.
Deci, sa imi tineti pumnisorii si sa purtati numai lucruri colorate si minunate!
marți, 24 ianuarie 2012
fara cea mai frumoasa parte,de la fara cea mai frumoasa parte
Unde ajungi fara cea mai frumoasa parte din tine?
Uita-te la mine sa vezi cum am ajuns departe fara cea mai frumoasa parte din mine
fara cea mai frumoasa parte din tine
Nici de departe nici de aproape nu sunt cea mai frumoasa parte
ca nu stim cine a smuls din cine
Nici eu si nici tu nu mai avem o parte a noastra
cum cine sau ce am avut
De-i vorba de predici si-nteles din nespuse
nu-i cea mai frumoasa parte.din mine,din tu
Ce poti sa spui atunci cand nu ai cum sa spui? Mai asculti piesele care odata spuneau ceva si mai poti sa gandesti ca aceasta sensibilitate poate sa te ingroape, oricum vei muri,cu sau fara cea mai frumoasa parte din tine, care poate era a lui sau a ta....
Uita-te la mine sa vezi cum am ajuns departe fara cea mai frumoasa parte din mine
fara cea mai frumoasa parte din tine
Nici de departe nici de aproape nu sunt cea mai frumoasa parte
ca nu stim cine a smuls din cine
Nici eu si nici tu nu mai avem o parte a noastra
cum cine sau ce am avut
De-i vorba de predici si-nteles din nespuse
nu-i cea mai frumoasa parte.din mine,din tu
Ce poti sa spui atunci cand nu ai cum sa spui? Mai asculti piesele care odata spuneau ceva si mai poti sa gandesti ca aceasta sensibilitate poate sa te ingroape, oricum vei muri,cu sau fara cea mai frumoasa parte din tine, care poate era a lui sau a ta....
duminică, 8 ianuarie 2012
de la ciclu la ganduri sinucigase
In fiecare luna, in prima zi de ciclu, cu niste dureri absolut criminale, in timp ce astept sa isi faca efectul cele 3 fiole de algocalmin si apa fierbinte de pe burta ma gandesc involuntar la sinucidere, la operatii de scos ovare, la cutite ascutite si la alte dracovenii de genul asta.
Durerea fizica blocheaza mintea...cel putin la mine se intampla sa nu ma pot gandi la nimic, sa respir frumos ca la contractii, sa directionez fluxul de energie , sa imping totul din plexul solar, sa fac sa functioneze toate bazaconiile alea pe care le-am citit de peste tot... Nimic.
Frustrant este ca eu am un creier antrenat bine pe partea de psiho, de aure si canale energetice...dar nimic...singura data cand sunt un sobolan esuat care si-ar musca coada numai sa se opreasca tot odata.
Recent, iubitul meu a scos un film sensibil despre cancer, facut in stilul american, niste mosulici la chimioterapie isi impartesc prajiturici cu iarba, imediat toate li se par roz si trece ora de tratament, nu mai au senzatia ca traiesc o viata de cacat, nu mai le e rau,nu mai ii doare nu mai nimic....si de acolo trec subit la reteta de iarba medicinala...no pain, no game, no stres.
In Romania, nici macar algocalmin fiole nu iti da pe reteta...iar aici la Cluj, cand am fost odata intr-o criza din asta la urgente m-au trimis la plimbare fiindca durerile menstruale nu sunt de domeniul urgentei..chiar daca eu eram palida si indoita acolo de mijloc si mai aveam putin si ma prabuseam pe jos...dar cel putin mi-a dat o retetea pt aulin....
Mie imi place sa fiu femeie, in afara de perioada aia si mai ales ma dispera faptul ca nu se rezolva.....adica cum nu exista ceva care sa ma scape de durerea asta ma indoiesc sincer ca omenirea a fost in stare sa iasa in spatiu, sa expulzeze din sistemul nostru solar un tampon de cosmonaut dar nu pot sa faca o pastila sau orice...chiar daca ar fi cine stie ce solutie scarboasa as alege alternativa asta din start fara nici un mrrr crrr, dar nu...nu se poate....asa ca, in fiecare luna, in spasmele alea oribile, mie imi vin tot felul de idei...Propabil odata o sa se gaseasca si un biletel interesant pentru o fapta necugetata si poate scot si farmaciile din Romania nasul in realitatea de cacat....pastilele lor sunt apa de ploaie.
Pana la urma...cred ca nu sunt singura in situatia asta, dar in afara de matusa mea, restul fetelor pe care le cunosc trec cu bine si cu o usoara indispozitie peste momentul asta ce ne defineste ca si femei.
Pana se va rezolva, sunt sigura ca voi folosi toate metodele posibile sa fac un baiat....macar stiu ca el nu va avea lunar ganduri sinucigase.
Durerea fizica blocheaza mintea...cel putin la mine se intampla sa nu ma pot gandi la nimic, sa respir frumos ca la contractii, sa directionez fluxul de energie , sa imping totul din plexul solar, sa fac sa functioneze toate bazaconiile alea pe care le-am citit de peste tot... Nimic.
Frustrant este ca eu am un creier antrenat bine pe partea de psiho, de aure si canale energetice...dar nimic...singura data cand sunt un sobolan esuat care si-ar musca coada numai sa se opreasca tot odata.
Recent, iubitul meu a scos un film sensibil despre cancer, facut in stilul american, niste mosulici la chimioterapie isi impartesc prajiturici cu iarba, imediat toate li se par roz si trece ora de tratament, nu mai au senzatia ca traiesc o viata de cacat, nu mai le e rau,nu mai ii doare nu mai nimic....si de acolo trec subit la reteta de iarba medicinala...no pain, no game, no stres.
In Romania, nici macar algocalmin fiole nu iti da pe reteta...iar aici la Cluj, cand am fost odata intr-o criza din asta la urgente m-au trimis la plimbare fiindca durerile menstruale nu sunt de domeniul urgentei..chiar daca eu eram palida si indoita acolo de mijloc si mai aveam putin si ma prabuseam pe jos...dar cel putin mi-a dat o retetea pt aulin....
Mie imi place sa fiu femeie, in afara de perioada aia si mai ales ma dispera faptul ca nu se rezolva.....adica cum nu exista ceva care sa ma scape de durerea asta ma indoiesc sincer ca omenirea a fost in stare sa iasa in spatiu, sa expulzeze din sistemul nostru solar un tampon de cosmonaut dar nu pot sa faca o pastila sau orice...chiar daca ar fi cine stie ce solutie scarboasa as alege alternativa asta din start fara nici un mrrr crrr, dar nu...nu se poate....asa ca, in fiecare luna, in spasmele alea oribile, mie imi vin tot felul de idei...Propabil odata o sa se gaseasca si un biletel interesant pentru o fapta necugetata si poate scot si farmaciile din Romania nasul in realitatea de cacat....pastilele lor sunt apa de ploaie.
Pana la urma...cred ca nu sunt singura in situatia asta, dar in afara de matusa mea, restul fetelor pe care le cunosc trec cu bine si cu o usoara indispozitie peste momentul asta ce ne defineste ca si femei.
Pana se va rezolva, sunt sigura ca voi folosi toate metodele posibile sa fac un baiat....macar stiu ca el nu va avea lunar ganduri sinucigase.
miercuri, 4 ianuarie 2012
2012
Astazi e liniste si este bine.
Ma relaxez cuminte prin jocuri,mancare buna gatita de iubitul meu si citit... mult.
A inceput noul an superb, alaturi de prietenii mei dragi de acasa, alaturi de iubitul meu si alaturi de familie ,gratie telefoniei care anul acesta nu a picat mai mult de cateva secunde dupa ora 00.
Imi place sa vad cum astazi se lungeste coada pisicii,de maine intru iar in focuri si in curatenie, in veselie si in agitatie...astazi,inca sunt in lumea mea.
Sa aveti un an nou exploziv, traiti,iubiti, mancati si bucurati-va de toate minunile pe care le intalniti!
Ma relaxez cuminte prin jocuri,mancare buna gatita de iubitul meu si citit... mult.
A inceput noul an superb, alaturi de prietenii mei dragi de acasa, alaturi de iubitul meu si alaturi de familie ,gratie telefoniei care anul acesta nu a picat mai mult de cateva secunde dupa ora 00.
Imi place sa vad cum astazi se lungeste coada pisicii,de maine intru iar in focuri si in curatenie, in veselie si in agitatie...astazi,inca sunt in lumea mea.
Sa aveti un an nou exploziv, traiti,iubiti, mancati si bucurati-va de toate minunile pe care le intalniti!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)