Urasc in kilometrii

{pe burta ta am nascut săruturi cu buza....ciudat că tot nașteam din buze ... și nu mai mureau ...rămâneau născuți acolo ...și mâine cine știe?}
-


/ce e iubirea?că poezia mi-ai definit-o/

-întreabă-ți sufletul dacă poate să roșească în prezența unei târfe-



nu știu dacă orice cruce care stă între vânturi este seculară, dar pentru christul meu m-am ridicat mai presus de spini...și am să continui să ating cu buzele mele toate rănile care l-au ridicat acolo...în întunericul meu, mâinile lui mi-au atins ochii și am văzut lumina....

Sub luneta

Daca m-as uita la mine in oglinda, probabil as fi o poza a altei femei....
Mi se pare ca nici eu nu ma voi cunoaste cu adevarat vreodata....cel mai mult pot sa ma intuiesc, sa ma simt din departari.....
O parere vaga am despre ce ar insemna sa ma caut, niciodata nu stiu cum e sa ma gasesc,sau ce ar trebui sa gasesc atunci cand voi sti ca am gasit....mi-e teama sa nu fi trecut peste momentul cand m-am gasit.
E o ceata totala aici, bajbai prin intuneric si totusi uneori simt ca sunt asa aproape de marginile mele ca as astepta sa vad piscuri ascutite, dar se dovedesc margini boante, reci si goale, iar sufletul meu pleaca in pribegie inca odata.