Traim intr-o lume de cupluri.
Majoritatea prietenilor nostrii sunt casatoriti sau au o relatie monogama de mult timp, gen 7-8 ani.
Scartaie povestile astea de iubire in momentul cand el pierde niste cercei, primiti cadoul pentru ei de Mos Nicolae...... cand ea il cheama in vizita sa " se futa" si nu are orgasm iar invectivele si injuriile curg ploaie.....
si toti ne repeta ca o sa ne vedem peste 8 ani, noi, copilasii cu cas la gura care nu stiu cu ce se mananca o relatie....iar uneori cand stam in pat pe intuneric ne intrebam: Tu crezi ca noi o sa ajungem asa?
Iubi: Niciodata...ne-a lovit viata in asa fel incat sa stim sa trecem peste gunoaie.
Nu ti-e frica?
: Nu! Pentru ca esti tu langa mine!
eu uneori ma tem.... ma gandesc daca dragostea se transforma in ceva banal, daca nu mai conteaza cand ea suna si el inchide telefonul....ma gandesc ca noi stam impreuna de 3 ani dar dramele noastre de cuplu nu au fost niciodata amenintate de injuraturi, scuipat si cautat de cercei noaptea in padure....ma intreb totusi daca candva o sa ajungem sa ne scapam infuriata gura si sa ne destam a2a zi pentru ca am zis ceva ce a taiat pe viu sufletul....
poate ca eu, poate ca el, poate ca noi ,peste 7 ani o sa scriem tot basm de iubire....dar totusi, cat inca inima noastra bate ne gandim ca lumea e un loc frumos, pentru ca suntem....
2 comentarii:
Păi lumea e un loc frumos, pentru că tu oricum o faci mai frumoasă:D< este şi teama un sentiment bun pentru că poate acţiona ca frână, însă cel mai bine trăieşti din frânele sufletului.
Eu am lipsit ceva timp din peisaj asa ca n-am citit ultimele articole, interesant ce spui, dar nu uita ca la catva timp ai nevoie de o pauza, pentru a reveni cu si mai multa dragoste si pasiune, la lucrurile sau persoanele pe care le iubesti.
Te-am pupat, Szili.
Trimiteți un comentariu