comportamentul dragoniilor

Specia de dragon cuprinde genul masculin intre varsta 20-40

Se manifesta cu planuri mari,declaratii de iubire,planuri de viitor,mutat impreuna,copii si mama dracului,chestii din genul asta de apropiere.

Utilizare: dupa o vreme incep sa devina diferiti,poate putini nesiguri,in orice caz cand victima pluteste pe norisorul ei auriu o roaga sa il vada ca pe un amic.

Aceasta informatie se completeaza cu un zambet,cu o poanta,cu o gluma si cu asigurarea ca locul din inima lui inca ii apartine ei,bietei fete care isi aduna fazta,inima si ce si-a mai aduna din investitia asta.
Eu am interactionat cu 3 astfel specimene....si e ciudat fiindca sunt foarte dificil de recunoscut...
dar asta patesc tipele care nu vor sa fie printese si sa-si ia un fat frumos....dragonii,desi specie disparuta de pe piata(cel putin oficial) veneau cu manual de instructiuni(cartile de povesti),insa dezvoltandu-se pe ascuns au devenit niste neomorati deghizati in lipici.

Daca vezi semnele astea in jurul tau la ceva amic,sau posibil om cu pioneze si lipici,care mai zboara,asculta rock si are motor..sau nu,dar e in devenire...nu incerca sa schimbi firul din manualul de instructiuni....chiar sunt facuti sa fie devorati de barbatii astia obisnuiti,calmi,mereu alaturi cand ai nevoie,care se multumesc cu orice bucatica aruncata....mizeaza pe unul din asta,e mult mai rotund un suflet din umbra.


Imi place zborul,sunt si eu o vipera mai micuta...dar flacarile mele alinta....

5 nopti de ne-geana pe geana

Inca putin si o sa am o bulina neagra pe buletin si o cruce la cap...

Vreau doar sa dorm...nu pot sa am...devin isterica,amuzanta,prea energica si disperata.
Nu am directie,nu am intentie,provoc erectii mentale...nici filosofia nu mai incepe decat cu:
"Nu imi pasa,tot ce vreau e sa DORM!"


am incercat pastile,tincturi,lapte,bai fierbinti,muzica de camera...


ce sa fie oare???!!!

coastele-mi sunt desfrunzirea padurii

Ma desfrunzesc in fata ta ca o toamna.
Ramane sa-mi pun aripi de fluture si sa te sarut.De cand te stiu pe tine nici o toamna nu a mai avut gust de struguri zdrobiti,nici miros de pamant obosit.
In toate diminetile ma intampina cuvintele tale,lungi povesti despre cum am mai crescut in visele tale...si mai e atat de putin timp pana sa te vad...incat desfrunzesc cuvinte de dor si cu un ochi rad sub aripile tale de dragon indepartat.
Mai imi pastrez privirea unui ochi pentru ploaia ce ma bate domol.Adorm cuminte sub haina mea din piele de fluture,mi-e tot zborul un somn al lipsei tale.
Tu ma inveti zilnic cum sa te iubesc cu rabdare...invat si eu de la toamna cum sa te astept.

o dara de alb nesfarsit

Cineva mi-a pus o bucata de creta in mana saptamana asta.

Adu-ti aminte cum vorbea copilaria ta!

Copilaria mea arata acum a versuri,cuvinte formate din intuneric si lumina.Am placerea de a face din ura un zambet.Am curajul sa spun ca sunt fericita,ca fac ce imi place,ca imi aleg totul,ca eu mai pastrez liberul arbitru.
Imi simt aripile in fiecare zambet de dimineata,ca si cum nu ar exista nostalgia nici unei zile trecute,ca si cum talpile mele ar bate apa ca niste imense cozi de peste.
Iubesc sa fie totul simplu,sa-mi atarn la mana un curcubeu rotund si umed,sa simt ploaia ca si cum m-as naste din pamant mereu,o noua rasuflare amestecata cu vise.
Dintr-o bucata de sfera m-am nascut in picioare.Mereu am sa-mi simt intepenirea proprie inaltimii sufletului meu.
Caderile mele au consistenta unei dare de creta pe asfalt.
In viata mea se deseneaza kilometrii de sosele si totul se continua spre desavarsirea mea absoluta.
Stau cu un picior in Univers ca si cum as calca intr-o balta,placut,copilaresc stropind totul


si poate ca tot ce am nevoie e doar o bucata de creta alba...

cu gust de lene-vineri

E vineri.Azi am in program doar un comunicat de presa fiindca pai pe seara pleaca Mihai sa escaladeze Mont Blanc.10 alpinisti o sa cucereasca Doamna Alba,lupta,avant si victorie.
Astazi ma simt energica doar pentru ca tastez pentru o mare implinire.A lor,a mea,a muntelui.
Aproape de Dumnezeu,aproape de nori,libertate si aer cu portia...totusi,am sa-i fur niste trairi la intoarcere,doar atat cat sa ma simt cu o aripa mai sus.

Drum bun cuceritoriilor!Sa veniti inapoi sanatosi si dezlegati de citadin!:*

teribil de liniste.

E atat de liniste in birou incat imi aud pulsul.
Poate e prea dimineata si nici o discutie nu se rotunjeste,e si lista aerisita.
Am nevoie de oameni acum,am nevoie de zumzetul gandurilor din jurul meu.
Caut spuse,povesti,chiar si banalitati....doar sa se sparga calmul asta de mormant.
Orice ciob de cuvant mi-ar face bine acum.Nici macar Malika nu mai e prin jur,cu ea m-as fi pus la cutite si disecari.
sub fereastra mea se joaca copilasii de la bloc,jocuri violente de baieti ca isi incep viata,dar nici asta nu mai ma atrage,vreau discutii cu oameni,oameni pasare,oameni asfalt...astazi simt nevoia sa intre bolovani in sufletul meu,drame existentiale si inchideri.

Am sa mor de atata necuvantare!

Sevraj literar

Pe biroul meu se odihnesc in dimineata asta 3 pene albe de porumbel,o cana de cafea,Cioran si ale lui Exercitii de admiratie si o scrumiera.

Mai presus de toate cautarile mele matinale,de bloguri,creioane si comentarii mai mult sau mai putin avizate si de inteles...se afla inca o trauma a zilei.Astazi urmeaza sa fac un drum la biblioteca.Ma simt tragica,asa incat astazi ma caut in Euripide.
Am terminat Romanul cocainei de M.Agheev si sunt intr-o febrilitate literara,dar sunt totusi indragostita pe jumatate,de aseara doar o jumatate din mine si-a revenit in jurul propriei axe.
Nu am in mine decat o foamne de cuvinte,de fraze si oameni scrisi.
Mi-e prea sila sa stau sa intind mana ,sa cuvantez unui corp fizic extern,sa-mi aud vocea cum coboara din sferele mele tacute.

Am doar pasiunea comunicarii scrise,pictate,aranjate cu degetele ca si cum ar o mana de par neoranduit in dimineata.
Vorbesc tacut,vorbesc despre sufletele mele insamantate intre aceasta piele.


ma arzi cu pagini albe si semne
parca imi usuci buzele cu fiecare poveste
mi-e foame de litere
atat de foame incat dumnezeu si tu deveniti o prefata
trupului meu ostenit de cuvantari
degetele mele nu tac
sufletul meu a intrat in sevraj
deschide-mi o carte si taci
ai mila de foamea cuvintelor
ai mila de o coperta de om
ai mila si-mi opreste din sunete
lasa-mi carti,tu,om din taramul Neon