Bloguri si cafea

Astazi e Joi. Ultima zi din casatoria parintiilor mei,sau ma rog,ultima data pusa si spusa dintre anii care au trecut.
Este ora 11:03, cafeaua se aude susurand,lampa de aromoterapie aduce aroma de liliac iar mana mea bantuie prin blogurile photo.
Sunt dependenta ,sunt blogomaniaca in ultima vreme si imi place.
Discutand la o cafea etica blogului s-au nascut diverse afirmatii....oricum o fi el un fel de jurnal,dar daca e online inseamnca ca vrea sa isi bage lumea nasul in viata si gandurile sale,asa ca nu sunt deloc perversa si nu e nici o incalcare de etica.
Astazi am descoperit un blog al unui fotograf de nunti,cu sepia,cu decoruri vechi si mai sa fie ca mi-a trecut spaima de nunti.
Articolul despre respectivii miri era scris foarte degajat,pozele erau superbe si totul parea o mica parte dintr-un vis,ca si visul fetitelor mici care planifica in totalitate nunta de pe la 5 ani,culmea e ca dupa ce vine momentul sa o faca cu adevarat,incepe marele stres ,marea agitatie si intrebarile specifice legate de scopul maritatului si a nebuniei cu organizatul chefului de dupa.
Una peste alta mie mi-a mai venit sufletul la loc ,am vazut si oameni fericiti,chiar daca as vrea sa-i vad pe aceeasi miri dupa 20 de ani de casnicie,tot in acelasi locuri.
Poate emotia unei zile de acum 20 de ani ii mai misca,fiindca sigur pana atunci viata ii plictiseste pe amandoi...sau poate nu,ce sa stiu eu,am 21 de ani si am vazut la casnicii destramate cat sa fiu cu scaun la cap si sa o iau la fuga daca mi se intinde vre-un inel cu pretentii din astea de legatura durabila si cu iz de celula a societatii.