vineri, 6 iunie 2008

Alcoolul si depresia

Avand in vedere ca parintii mei tocmai s-au separat cu viata si ii vad pe rand cand cum apuc...am avut o saptamana de depresie crunta...si BACul vine si scoala se termina si criza de varsta si de mediu si de inca alte motive pe care logic nu le stiu dar le-am simtit...
Cam toti amicii mei baieti,cand sunt depresivi trag o bauta....surprinzator a2a zi sunt fresh si inapoi pe baricade.
Eu aseara inca luptam cu tentativa asta fiindca,nu se cade,nu e frumos,dimineata e si trezirea....totusi am cedat unei invalmaseli de Redd's ,Jack,Tequila,Cola,Perfect ,Red Bull pana mai eram constienta de ponderabilitatea corpului fizic si am trecut la analizarea vietii mele,culmea e ca o faceam cu atata luciditate ca mai ca m-am speriat...si atunci am priceput eu cum sta treaba si am inteles baietii si pe papa al meu si toata ideea cu alcoolul care curata ranile si suferintele.
Oricum,m-am simtit chiar bine dimineata,calma,optimista,in picioare si gata pentru viata....insa mi se pare trist pentru cei care isi ineaca depresiile zilnice in alcool...noroc ca la mine sunt mai izolate si mai rare la intensitate maxima...
Precizez ca nu sunt mandra de starea mea de aseara,dar faptul benefic e ca am mai invatat ceva,ca am mai testat o teorie si ca azi sunt BINE.

Un comentariu:

Anonim spunea...

O,da.Alcoolul iti face chiar foarte bine,iti scurteaza cu vreo cativa metri restul de viata!Dupa cum ti-am mai spus ,iti mai spun si acum,chiar cu lacrimi, iti multumesc ca ma ajuti sa nu te mai iubesc ,cu acea nebuna,disperata iubire de mama care aproape ca mi-a distrus mintile.Eu stau in fata dezastrului si dau cu el de pamant,indiferent cat ma costa.Si nu suport lasii!