miercuri, 7 septembrie 2011

nesimtirea de a sta cu bratele in san

Renumele meu de mama dolores sau de tipa super ok si saritoare o sa ma bage in pamant!

Complicatiile cu oamenii mai putin oameni decat as crede eu la inceput ma pun in situatii jenibile, pentru ochii mei,ca pentru ai lor, devin balaur inaripat.
A sta cu bratele in san e o atitudine foooarte raspandita si la moda.

E usor sa platesc, platesc totusi, dar nu am azil, nu am timp de salvat, pentru ca nu mai vreau!
Conform moralei crestine, am intins painea celui flamand, am adapostit pe cel fara adapost, am dat haina de pe mine...a 3a oara. Declaratie imensa: DE ACUM NU MAI FAC!

Am obosit sa imi consum resursele ca sa se puna altii pe picioare...dar pe picioarele mele. Nu sunt un leagan si nu sunt un acoperis mai mult decat imi doresc sa fiu viata mea!
Presimt ca in curand o sa trebuiasca sa fiu si eu, o persoana care se apara si isi argumenteaza dreptul la o viata simpla, naturala, in liniste si pace...si cat mai departe de orice fel de oameni!
Radar stricat pentru persoane altruiste...eu voi deveni fosta persoana altruista si o sa imi duc radarul la reparat, ca sa nu mai raman traznita si inmarmurita atunci cand este vorba despre a alege.

Niciun comentariu: