scoarta-n scoarta

Multa vreme am fost fericita iubind,din toate stadiile..si femeia mobila si femeia copil si femeia iubita.

Ei bine,daca de multe ori Costi- sau sufletul meu prezis precis se gandea sa se intoarca la Constanta,nu s-a simtit destul de rupt de toate incat sa o faca,pana luna aceasta ,cu o conjunctura financiara care defapt sa ii zguduie personalitatea.In 3 ianuarie este the dead line cand va trebui sa il conduc la gara.

Scriu ca sa nu tampesc,scriu pentru ca nu pot sa plang,scriu pentru ca am impresia ca mi se vor rupe genunchii sub atatea sentimente.

nu stiu daca e o lectie de viata ce o merit,nu stiu decat ca dupa ce pleaca el o sa fiu in continuare o chestie rece sloi din pat,reluarea cadaverica a temperaturii mele normale,ca o sa fiu o virgula fara punct,ca o sa ma intreb daca e iubire adevarata,de ce vrea sa continuam asa chinuitor daca tot a plecat,de ce a venit,de ce atat,de ce el,de ce eu....cam asa o sa fac eu un an,in care probabil el o sa-si regaseasca eul pierdut si eu o sa fiu Nunta in cer.
Mi s-a zis demult ca exista doar o iubire a vietii,restul sunt relatii de pulsiune...ei bine,el chiar este,cu toate ca multa lumea are impresia ca suntem 2 poli,cand intra el in scara blocului simt inainte sa il aud...cand plang imi trimite mesaj sau suna...cand ma ia el in brate inchid ochii,deja pamantul e departe si sus pe nori nu te doare ce e omenesc...

nu stiu ce drum sa apuc,stau doar paralizata si simt.intrebarile sunt invalmasite si subtiri,bataile de inima ma zdruncina atat de tare ,prea tare.
ce sa spun...din iubire am devenit eu cea care nu ma stiam in felul acesta,cea care nu ar fi putut sa ajunga sa simta fara sa rada...mi-e rece si trist fara rasul meu cinic de maine o sa fie ok.

iubesc.

je suis...

Lets101 - Free Dating Site

nepasarea ploua

nepasarea ploua peste capul tau despicat vizual
nici degetele mele sa-ti scotoceasca moartea
prin inima mea,despicata metaforic
prin draostea asta ce moare
au trecut altii inaintea mea
de atatea sentimente depuse pe foi
mi-a ramas nepasarea
iubirea ta a fost un scuipat pe fata sperentei dragoste
fals.adevarat.adevarat
poftim,o mana imi intinde un servetel.
printre moartea noastra despic sentimentul
de despicare

Ieri seara a fost seara de filme marete,primele filme la care chiar iubi m-a avut alaturi ca spectator si sursa de amuzament- m-am lacrimat ca o ploaie de vara,in mai multe reprize.

Primul film a fost Printul Caspian,Cronicile din Narnia...si al doilea,cireasa cireselor de pe tort

10000 BC

Povestea minunata a unui trib de vanatori de mamuti si a fetei cu ochii albastrii,Evolet.
D'leh este fiul purtatorului sulitei albe,cel care strapungea inima mamutului,potrivit legendelor vine o vreme in istoria tribului cand mamutii vor disparea,iar la ultima vanatoare a tribului o copila cu ochii albastrii va aparea si va deveni femeia eroului care le va salva poporul.
Chiar foarte artistic si sensibil,efecte superbe si adrenalina...plus dragostea lui D'leh pentru Evolet,care il duce pana la capatul pamantului pentru a o salva si a-si reda libertatea si hrana poporului.

Aleg să cred că ceva bun se va intâmpla.

Charles Dickens: "Să ai o inimă care să nu devină nicioadată aspră, un calm care niciodată să nu obosească şi o atingere care niciodată să nu rănească."

Suntem acasa la bunici de sambata...dormim,mancam si ne plimbam prin ploaia de toamna..ne iubim mult si cuminte,ascultam un radio lacrimogen si dansam prin casa...sunt multe mangaieri...e mai al meu ca niciodata.
Aleg inca sa cred ca odata ajunsi acasa la noi nu ne perverteste Clujul din nou la afectivitatea citadina...adica un toc poc in fuga,sex pervers in cantitati industriale,desuuri de dantela neagra si vin,iesiri separat alandala cu amici mai mult sau mai putin inteligenti,dulci,interesanti...
noua ne place aici,cat si cum mai cad frunzele,cam cat si cum ne trec noua zilele,cat si cum e liniste si susur de ploaie,cat si cum se intalnesc buzele umede dupa un ras copios,cat si cum ni se intalnesc privirile peste farfuriile de supa si mainile noastre care se cauta automat pe sub masa...degetele alea stranse fac cat marea lui moise impartita in 2.

a venit toamna,strange-mi inima sub bluza ta...un colt de buza rontaie pleoapa mea.

femeia mobila

In timpul cursului de semiologie(la care eu nu eram prezenta pentru ca meditam in crasma mareata filosofeala ce urmeaza sa o cititi) am desenat nemultumirea zilei.

Insomnia,stiti voi unde este,tare aproape de faculta,loc de meditat singular,sau de mari aere boeme cand esti cu tovarasii artisti .
Bun,nelinistea mea metafizica s-a nascut din neatentia unui ilustru nu stiu ce mare talent divin,ca nu am putut sa inteleg ce facea ca le stia pe toate din gura( practic nu l-am probat asa ca imi rezerv dreptul la scepticism)si iubita lui,care era pe post de pian dupa cum isi tot acorda firele de par lung si carliontat.El era atent sa se dea in spectacol,ea sa ofteze cu ochii spre clape.

De ce femeia mobila?
pentru ca femeile simt asta mai des si se plang,din ochi sau vociferand.
totusi,nu discriminez pe nimeni,asa ca or fi si barbati care se simt mobila,doar ca printre amicii mei nu mi s-a plans nimeni de asta,dar revenind la oile noastre ma reintorc la tema centrala.

Femeia mobila o puteti recunoaste dupa privirea pierduta,femeia ce sta intr-un colt (pt ca e lasata acolo nu pentru ca s-a pus acolo ca sa observe ceva-cum fac eu cand ies in jungla),femeia care ofteaza si se pierde in ganduri.Bun,dupa ce am identificat specimenul,acuma ma regasesc si eu in tagma asta,doar ca eu ma regasesc acasa,in timp ce iubitul meu se joaca,sau se uita la tv sau trage pisica de coada(literalmente,pentru ca am adoptat o pisica,sa fie scuza plauzibila).
Asa,pai eu nu cer atentie permanenta pentru ca nu sunt o persoana cu dizabilitati dar,pic si e in visare cand suntem amandoi acasa si el e ocupat nevoie mare.si atunci....ma imaginez un robinet.

Un robinet cu un suvoi puternic de apa,un suvoi in fuga spre teava de scurgere,un suvoi spalat de toate si de toti,alunecand spre statiile de epurare si ajungand la robinet curata si calma.
Partea a2a este un dulap,cu o oglinda mare (recunosc ca asta o joc si la unele cursuri unde ma plictisesc ca toate ghearele de matza dorminda)care reflecta tot ce vine din afara si care se prelinge spre compartimentul de jos,care e plin cu carti.Moment in care daca sunt acasa imi iau o carte si citesc pana viata mea se duce in pagini si traiesc altceva,alungandu-mi iubitul aterizat in pat cu mana ca si cum l-as izgoni cat sa nu-mi intrerupa viata de dincolo...daca sunt la cursuri ma adancesc mental in paginile ultimei lecturi unde pot sa-mi modific poveste si sa fac nazbatiile pe care autorul nu le-a scris din cauza subiectului impus si imaginatiei proprii,ca deh,doar e cartea omului si-si permite.

E placut,e o scapare plina de adrenalina si posibilitati,la facultate,posibilitati reduse pe parcursul a 2 ore,acasa insa posibilitati lalaite mai multe ore vii si colorate.

In rest,incep sa invat sa desenez,cu manuale si instrumente,ca sa pot evada intr-o zi in ceva mai conturat si mai aproape de ceea ce vad eu cand calatoresc in afara pielii ce respira.

femeia asteptare invata

pleaca,in tara iubirii...totusi,romania-franta inseamna o bucata de drum insingurat.
pleaca acum cand a venit toamna,prea cazand frunzele in cluj,ramane inima mea descoperita.

eu sunt femeia asteptare ce nu stie sa astepte..asteptare pentru ca pana la el i se pare ca am visat bucati din cum va fi cu noi,nesfarsita mea nestiere inseamna doar...prea mult,prea rece,prea poze,prea dramatica dramuire a timpului asternut intre noi.

sunt copil cuminte...am plecat ochii,sa plece el macar..sa nu regrete ca si mine indepartata insorita africa pentru o viata domestica...panza de paianjen destramata acus in noiembrie...

deci,nu stim ce e iubirea,dar stiu cum si cu ce se mananca...

femeia asteptare invata(poate) sa nu uite,sa simta,sa stearga praful de pe inima,din cand in cand.atat cat sa nu doara....posibil sa doarma uitand

sa-ti spun despre

sa va spun despre ce se intampla cand : iubesti asa mult si te-ai topi in celalalt,cand totusi urmatoarea clipa parca iti aduce dorul de a te indragostii.

nu m-as putea indragostii,iubesc in explozie,dar iubirea asta mi-a secat dramele,cuvintele,lacrimile,sufletul.
stau intinsa ca o lingurita de dulceata,ma vad ochii mei si-ar intoarce privirea a scarba,ii vad si eu ca ma vad,ii stiu si eu cum se uita,din exterior in afara sentimentului,depasind contururile.

n-am drama,despre ale altora nu pot scrie,ma ating ca un bisturiu dar nu-mi dau puls.
mi-as fi manjit tamplele cu o alta personalitate,nu se iveste sansa de a pacatui,macar cu gandul,pana si gandul e a iubitului meu,clipa de clipa,calcand ciuda pe ciuda mea.
am 2 cutiute in mine,fata in fata,nu e loc de cafea intre ele,nici sa se scuipe una pe alta nu incearca,nici una nu e fara de pacat,asa ca pietrele nu se ridica sa-mi elibereze sufletul de povara prin zvacnirea lor.raman in balans.

sa-ti spun despre cum ma stiu cand ma stiam eu

meditand.paste.zi de toamna

Am primit de la Anca ceva de meditat...fiindca cautam originea punctului meu de unde mi-a devenit existenta spirala.Tot caut,fara mirare ,fara teama de a nu mai ma izbavii de atatea drumuri si bucati din maretile intelepciuni.

Poate ca se va transforma candva totul in "sigur".M-as lega poate vesnic de sigur.Cat imi place,de-a valma.

There is only one book - the world - and only you can discover how to read it.

Sunt soapte care ne tulbura mai profund decat grandilocventa unor discursuri patetice.Sunt gemete surde, inabusite, care ne rascolesc mai adanc sufletul decat plansul in hohote, dezlantuit retoric.<< >>Padurea sta uneori ascunsa intr-o ghinda, holda de grau intr-un graunte si o idee mare in cateva cuvinte.<< >>Sa nu lasi lumea in pace. Prin simplul fapt ca esti ceva, ca poti ceva, ca sti ceva, sa incomodezi si sa obligi.

Vorbeste,daca cuvintele tale sunt mai convingatoare decat tacerea,daca nu,taci! Cei ce nu-si inteleg viata decat ca punct in dezvoltarea unei rase, a unui stat sau a unei stiinte si vor deci sa se integreze deplin in istoria devenirii, participand la istorie si nimic mai mult, nu au inteles marea lectie a existentei. Scopul dezvoltarii unei specii rezida acolo unde ajunge la propria sa limita si se transforma intr-o specie superioara.

Those who want to live, let them fight, and those who do not want to fight in this world of eternal struggle do not deserve to live. "Great spirits have always found violent opposition from mediocre minds. The latter cannot understand it when a man does not thoughtlessly submit to hereditary prejudices but honestly and courageously uses his intelligence."

The only source of knowledge is experience." Pentru a încerca sa intelegem aventura umana, trebuie cautat locul de întâlnire, punctul de echilibru dintre spirit si materie..Omul paseste pe Pamânt si viseaza la stele.” ..când filosofia îsi picteaza cenusiul ei pe cenusiu, atunci o forma a vietii a îmbatrânit. Bufnita Minervei nu-si începe zborul decât la caderea serii.."

Cati oameni sunt într-un singur om? Tot atâtia câte stele sunt cuprinse într-o picatura de roua sub cerul limpede al noptii.Si dac-ai mari acea picatura, sa te poti uita in adâncul ei, ai revedea toate miile de stele ale cerului, fiecare - o lume, fiecare cu tari si popoare... Niciodata sa nu spuneti aceste cuvinte: "Nu stiu, asadar este fals." Cineva trebuie sa studieze ca sa stie, sa stie ca sa înteleaga, sa înteleaga ca sa judece."

Daca-i rup aripile - Inspiratia nu mai e inspiratie.Daca nu i le rup, ar putea sa zboare de langa mine. Pentru a ajunge la o constiinta de tine insuti, nu e suficient sa te împlinesti - pentru asta trebuie în prealabil sa te si depasesti." A man must be big enough to admit his mistakes,smart enough to profit from them and strong enough to correct them"

Tu continuã sã crezi, eu voi continua sã evoluez. Intreaga lume se da la o parte pentru omul care stie incotro se indreapta. Mi se pare fascinant faptul ca majoritatea oamenilor isi planifica vacantele cu mai multa grija decat isi planifica vietile. Poate ca asta este pentru ca evadarea este mai usoara decat schimbarea.

Gandurile de ieri ti-au creat prezentul. Gandurile de azi iti creaza viitorul. Singura modalitate de a descoperi limitele posibilului este sa te aventurezi putin peste ele inspre imposibil.

Tu trebuie sa fii schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume. Fa macar o data ce altii spun ca nu poti face si nu vei mai acorda niciodata atentie la limitarile lor.

boboaca la filosofie

Oficial...renuntand la Psihologie am intrat la Filosofie...
cladire mare,secretara dulce si saritoare...vorbeste cumva ca si o foarte draga femeie model din trecutul meu...acelasi ton,aceeasi expresie faciala...a fost dragoste la prima vedere...deja mi-e draga imensa cladire din M.Kogalniceanu...
deci,am renuntat sa vindec ranile,ingropata in cele prea multe dureri,am ajuns sa pierd tot ce stiam concret...caut in intelepciune,caut in drumul pe care trebuia sa il iau de la inceput.
Poate dupa o sa revin,inteleapta si cu un spirit perete care poate sa vindece sufletul fara sa-si puna osul in temelie...doar empatie generala

boboaca la filosofie

Oficial...renuntand la Psihologie am intrat la Filosofie...
cladire mare,secretara dulce si saritoare...vorbeste cumva ca si o foarte draga femeie libera din trecutul meu...acelasi ton,aceeasi expresie faciala...a fost dragoste la prima vedere...deja mi-e draga imensa cladire din M.Kogalniceanu...
deci,am renuntat sa vindec ranile,ingropata in cele prea multe dureri,am ajuns sa pierd tot ce stiam concret...caut in intelepciune,caut in drumul pe care trebuia sa il iau de la inceput.
Poate dupa o sa revin,inteleapta si cu un spirit perete care poate sa vindece sufletul fara sa-si puna osul in temelie...doar empatic

de prin prafuitele rafturi

Ramón Gómez de la Serna
Omul pierdut


Dumnezeieste scrie.Il ador...mi-as dori si eu un os de barbat care sa-mi vorbeasca asa,i-as face viata un iad numai sa am parte de genul acesta de certuri conjugale.

Deci,am luat o bucata de razna sa-mi dau cu ea in cap.Ma omoara cotidianul,eu cea mai fericita femeie care iubeste si e iubita inapoi fara indoieli si bube nesparte,tanjesc cu mare nevoie dupa cuvinte slefuite.
Mai exista si o resemnare in oasele mele,vocabular fara artificii si pompa,ca poate nici nu as mai stii sa raspund
ca in alte vremuri cand mi se declamau desfrunzirile astea poetice la cafeaua de dimineata.
Draconica toamna,mi-am adus aminte,"nu e toamna cum esti tu" fa-ma sa-ti zic,nu mai sunt eu cum erau cuvintele si-as terfeli cu buna stiinta nebunia iubirii pasnice de cocon pentru o spada sporitoare de fiori.
Imi plac cuvintele taioase,ascutite,ca o floreta rapida ce poate sa cresteze hainele astea de zi cu zi,de Mony mea iubita si grozava,spuse pe ton moale sau ascutit in mediul safe al bucatariei sau al patului conjugal.
Mai sa fie un inceput,ca de cearta,cand pe sub piele imi simteam sangele ca si acele de brad,senzatie interioara totusi cu maxim de placere.
Fizic,extern,gadilatul cu respectivele simboluri il traiesc cand ma duc pe la gradina botanica si strang usor si frenetic prima ramura de conifer,incalc consimtamantul impus de a nu tanji fiindca e sanatos normal sa ai zilele traite in pace.
Tot eu mai deunazi,in nebunia intepaturilor frivole ma plangeam ca jocul de-a soarecele si pisica o sa-mi ia mintile...da,atunci mi le lua pentru ca nu exista schimbul sentimentelor,eram doar eu handicapata sufleteste care lovea ca sa fie sigura ca o doare pe ea dar o doare a vindecare.
Acum,vindecata intr-un cocon de "te iubesc" spus din toata inima,mi-as lepada o geana si-o bataie de inima sa-mi desmierd o varianta de Ramon.

pfuiii...sa-mi fie rusine ca sunt o femeie bolnava de luciditate.

dura de-a timpul

Pentru a domoli un elefant ai nevoie de un par, pentru a opri un cal, ai nevoie de un bici, iar pentru a stăvili o femeie, ai nevoie de o inimă.



Vorbesc in dimineata asta de cum pierd timpul femeile...aseara am asistat la o certa conjugala despre mancare.
Ea in weekend libera,el de la munca pe la 6 30,mancare nimic.
S-a apucat Costi sa faca o salata de cartofi,care a iesit delicioasa cu nota 10.

Amuzant,la o bere pe balcon cu the dude...ce poate sa faca o femeie cu timpul.ca eu inainte am facut si mancare m-am si jucat si am terminat si curatenia.ea abia de a facut curatenie si s-a spalat pe cap.

Acum,pierdutul timpului,de exemplu de la 7 de cand a plecat iube la munca eu mi-s sus in picioare...am pus la uscat niste haine,am baut cafeaua,abia ce am apucat sa mananc si sa scriu niste cereri...si e 10 49.ziua are 12 ore,pana pe la amiaz ar trebui sa las niste dosare si sa mai platesc facturile,sa mai sterg odata praful,sa-mi pun o masca pana se fierbe mancarea,jumate de ingrediente care il asteapta pe iube sa gateasca fiindca a pierdut aseara un pariu de orientare in spatiu..hihihiiii,macar de asta am scapat putin,tot eu las de la mine si ma pun sa fierb cartofii si sa prajesc carnea...ca vine de la munca dragutul de el...si mai o cafea dupa,la o poveste si eu in pat cu cartile mele,el cu jocurile lui..si cat de curand se stinge lumina,epuizati,fara chef...ca doara o avut 2 zile libere in care am epuizat energia omului pentru o luna....da nu-i bai,se reface,lucreaza pe energie solara.
inca un click in blog,inca un click in jocurile online si un ochi pe lista de actualizari..sa vad cum altii scriu literar si de suflet.sa mai stiu noutati despre cine ce mai simte si mai doare,ca pe mess nu mai am vreme decat sa joc am zarit lumina de marin sorescu,adaptat la nebunia asta de dragoste,cu zahar totusi,iubitul meu e dulce dulce si miroase a caramel.


ma da timpul dura,sa nu uit din cate ceasuri sa respir o zi lumina

restart.set de toamna

S-a dus vara asta intr-o nebunie de suvite blonde,trenuri,busuri,carti,cursuri de la Psiho,buze crapate,nopti calcate fara mila in picioare,iubire aprinsa,dor,despartire,ura si venin,haine de-a valma de la rock la hippie...si-a venit toamna peste toate astea.

La fel de ocupata,extrem de obosita,cu un calendat buimac,carti de filosofie,ceva din iubiri si religiozitate,regasita mea carte verde Opiniile unui clovn de Heinrich Boll,ceva must de toamna din Teodoreanu,nopti trezite de o pereche de dinti curiosi si jucausi dupa ce am stabilit ca doara dormin fiindca oboseala o sa ma cada din picioare cat de curand...si iar ora 3,buzele lui,visele mele,ceasul de dimineata care ne spune de ridicarea din pat.

Stinge-l!!! nu vreau sa aud cum te trezesti.
Gata iubita,si-as sta o viata cu tine in pat zi de zi :))
Razi drace,asa toamna e ca te dai jos vesel pentru munca.
Dormi strumf,sa-ti fac intuneric?
Nu,fa-mi lumina si treci langa mine inapoi.
Munca...inca o ora si ai treaba

sarut,sarut,usa,lacat,lant...ceasul meu sunand dupa 2 ore
unde doamne sa ma ascund sa nu mai aud ceasuri?????
troleibus inghesuit,opiniile unui clovn lipita de bara,Mago de Oz in urechi,Faculta.Oameni noi.

Acasa,somn,Opiniile unui clovn,stirile despre inceperea scolii fara manuale,profesori fara salarii,scoli amanate...da-mi cu mataniile in cap si fa-mi o masca.
Sunt un comic,culori similare de asfalt,frunze de toamna,buzele si imbratisarile lui,dragoste cu gust de struguri

autumn cream

o lingurita de frisca peste o mana de frunze ingalbenite pe aleea din parc.
m-as cuibari sa aud fosnetul ala,calm,linistitor,de parca as dormi o vesnicie.defapt am nevoie sa dorm o vesnicie,am nevoie de un pat,in liniste deplina,liniste somn,liniste somn.

am nevoie de o atingere moale,de serile cand toate telefoane sunt mutite si piciorul meu lenes il aduce mai aproape,mai strans,un genunchi indoit de parca as tine tot ecuatorul in brate.

dar,pana mi se coace crema de zahar ars,se incalzeste friptura si reusesc sa pun in farfurie sosul de prune fara sa devin un meniu ambulant...imi doresc sa nu fie decat liniste si pace,dar,de unde pace si liniste la delilah.......maine la 5 tren acasa,seara la 18 inapoi la cluj....

ramane un vis,cu un genunchi intins lenes peste coapsele iubitului meu,telefoane mutite,pace si liniste.

daca imbatranesc,de ce nu se mai potoleste viata asta totusi??!!!

cere-ma din mare

si mie mi-e dor ,dor tare de mare...ma straduiesc de o zi in care sa-mi vad iubitul zambind la capatul valului...
el-i acolo eu-s aici....cu picioarele in somes si cu buzele arici....


cere-ma din valuri darling,poate facem kilometrii "aici"

marfar

O idee care ma salveaza inducandu-mi un nou om.

Am nevoie de un om care sa imi dedice o luna din viata,vreau sa fac cercetare fiindca sunt stransa cu usa sa scriu proza...stiu conceptul de marketing dar vreau sa imi bag eu picioarele in cum sa scrii o carte sa se vanda si imi doresc un personaj viu,anuntat de dinainte ca ma centralizez pe respectivul sa nu avem surprize ca intr-o zi vine un amic si spune...bah,mi se pare ca o dusa ti-a furat din personalitate si ti-a dat alte drumuri,asa seamana cu tine dar cine stie ce o vi vrut ea,ca devine obiect principal, prin paginile unei carti o sa i se ofere sansa la o alta viata adunata si rasalungata printre alte drumuri.

Am nevoie de poze,de niste povesti-cu libertatea de a fi trimise zilnic sau nu-vise,nasturi,gusturi,sentimente....in orice alta ordine,sau preferinte.

fluturi_in_carantina@yahoo.com

iau trenul sa intru in alta gara,de vanzatoarea de bilete ce sta in fata mea m-am saturat.

rama fictiva pt oameni de un real talent

Am fost premiata,la randul meu depasesc lista de 10,eu am dreptul la maxime fiindca sunt oamenii care ii citesc de nerasuflate ori cu adevarat,cu inima zdrang intre litere...

• Jurnal de aventuri
• .Poveşti leneşe de vară.
• Andru`
• Asculta-ma-n ganduri! Te mi...
• Cu viata la rever...
• Gandurile si opiniile intru...
• iuliux blog
• ma ning in fluturi
• Nasta
• NeverTheLess
• Nu tranti usa !
• open up your arms and damn ...
• PoezieGrafica
• Povestiri din cartierul de est
• Poveşti neterminate
• Pupile reflexive
• Saphyra's blog
• SelkethSebik's weblog

categorie restorming

By failing to prepare, you are preparing to fail.”
“If at first you don’t succeed, try and try again”
“Love conquers all”
“Be your own hero, it's cheaper than a movie ticket.

Spune-mi cum iubesti si-ti spun ce eroina esti!

Ca o doamna a intrigilor de la curtile vechilor suverani, esti un strateg si jumatate. Jocurile sunt materia ta prima cand socializezi si pasesti nu atat peste cadavre cat printre adormiti.



Cine clipeste, nu ti-a prins miscarea, dar intentiile tale nici nu sunt sa trezesti admiratia celor din jur: tu ai destula minte ca sa manipulezi mediul inconjurator si sa iesi victorioasa in orice intreprindere fara ajutorul nimanui.


Dupa aproape fatala greseala de a da singura cu piciorul la fericirea vietii calme si infloritoare,fiindca eu is dracu gol si pot si pentru mine nu conteaza oamenii decat ca si invelisuri,mai nou salvata mea persoana,inflorind sub saruturi dulci si cafele amare face quizuri de redimensionare a personalitatii....
dau link daca mai se gasesc persoane in pericol de a se ineca in narcisism

Picnic la coltul blocului...va futeti sau nu?!!

L-am asteptat pe Costi sa vina de la munca cu un picnic la coltul blocului.

- Esti un buncar cu surprize!
- Toate rezervate pentru tine,defapt sunt un spatiu unde sa te iubesc numai al meu.

si ne-am sarutat naiv,inocent spuneam eu...si-am adormit afara,in sunetul corcoduselor care cadeau,a frunzelor care fosneau si a muzicii de leagan de la toneta cu inghetata,pana cand...

-mamii,da-mi 8 lei,te rog,te rog,te rog
- nu-ti dau nimic,dispari si nu mai ma deranja

si-atunci ne-au observat,de pe partea stanga,la coltul blocului...
au venit cuvintele,cumva deloc inocente pentru varsta lor,cam vreo 7,8 ani asa.
s-au adunat si ceilalti,erau 3 in total,2 fete si 1 baiat.batrani,care terfeleau lumea minunata.

-da va futeti?da fute-ti odata!
- bahhh,nu o lasa ca scape,da-i la coditzi....
si au continua asa cam o ora,aruncad cu lemne,corcoduse,chiar si o piatra...


costi a zambit,a incercat sa-i intrebe daca nu au altceva de facut.

-NU,nu avem!dar voi va puteti fute....

intinsi pe spate,la o distanta de o palma,ne gandeam la lumea in care am fost noi copii...la lumea in care nu ne incumetam sa facem noi copii....
-iubito,l-as renega,i-as zice sa plece.
- poate nu iese din noi doi asa ceva,noi suntem frumosi si luminosi,i-as citii povesti si m-as juca cu ei de-a menta dementa...as inventa ,sa-i cresc inca in drag.
-ti-ar da cu cartea de povesti in cap,i-as scoate afara si le-am zice..dispari...totusi....ce trist.


incercam sa fac frumos,sa construiesc pentru costi,un alt copil minunat,din minunile mele un loc de joaca si de vis,la coltul blocului unde ochii lui au vazut atatea la constanta,de infrigurare...
mi-am dat seama stand in casa,intinsa in pat in timp ce intrau corcodusele pe geam,mi-e mila,da-le doamne o viata de copil,curata,cu ochii plini de puritate si iubire...costi striga la ei ca le rupe urechile daca mai vine o corcodusa..eu am spalat vasele in bucatarie si le-am zis ca mi-e mila de ei si de parintii lor,cat au inteles,cat au auzit nu stiu,scandau placa...pune mana pe ea si fute-o.....ce sa ceri de la un bot in primele explorari mai mult,cand mama ta iti spune sa dispari...la ce rost avea sa ma duc sa bat la usi si sa cert adulti,sa-i cert chiar pe ei la o adica.

nu ati inteles nimic....asta e generatia din fata blocului...si cand ma gandesc ca odata vroiam sa duc lut si plastelina si creta colorata,tot de mila si de drag de alte vremuri...pentru ca eu sunt dintre ultimii carora nu li s-a spus DISPARI! niciodata...sunt din mladite de teatru de papusi,facut de matusa mea,din gogosi cu zahar pudra mancate pe iarba verde ,livrate calde de bunica...sunt din praful de pe ghetele bunicului meu care ma plimba si imi vorbea de oameni mari si pietre si ciulinii baraganului si cerul albastru....si pasari si zapezi,de fan cosit dupa multa munca in mina...sunt copilul cuvintelor si al diafilmelor facute de mama....povestea porcarului,reluata cu rabdare de atatea ori fara sa imi spuna niciodata,dispari,sau nu am chef,chiar daca mama muncea la un abator si venea seara....si auzeam glasul ei adormind in timp ce-mi citea hans ariciul meu...si stateam in pat si visam,aveam aripi si suflet...si-am crescut asa frumos,ingloband si coltul blocului dar si coltul cerului....

ce sa spun,e greu,e din ce in ce mai greu sa mai construiesti ceva frumos.
Merita!pentru copii mei ce o sa vina,pentru copii tai,pentru ai nostrii care au nevoie de inimi ca sa nu fie coji goale de ceva ce nu e timpul sa fie.

nu va futeti! ca uitati ce iese,faceti dragoste,sa incolteasca copii-copil

talidumba de-a rumba

un clovn mi-a imprumutat pielea...tine-ma de nebunii si veselie

si-am sa fiu traind eu tot asa,cu acul prins la par
multe-mi sunt baloanele in cap
si-mi flutura picioarele incalcind atele
da-ma dura buza nebuna
imbraca-ma culoare,bluza
fericiti pamanteni absorb soare
muritori explodand picaturi de ochi

Masca de ruj

Piersiciu...fara acest nume nici nu mai revendic piersicile si culorile.
Mi s-a tras de la atata rosu,din muscaturi,din sangele pierdut,din colile pictate.

Masca mea de ruj,moale si parfumata,praf de samburi de piersica...piersiciu,ca toate zambetele si fericirile mele.

Fa-ma crema de pepene galben,sa ma intinzi pe o felie de paine langa cafea,in diminetile cand fata cafetierei era martora saruturilor tale,cu buza de sus prinsa in gustul tau.De nesfarsit,rasul acela ,tot piersiciu,cand degetele tale rugau cana sa devina pantecoasa,cat mai multa cafea.


....noi ne-am botezat iubirea in cafea si in piersici....

Te iubesc ,Merinosule!

Romică: Aşadar, te pricepi la berbeci...
Ramona: Mă pricep, iubitule. (Cu o voce versată, sigură.) De ce crezi tu că, din marea turmă a bărbaţilor, te-am ales tocmai pe tine? Am văzut imediat că eşti de soi bun, săritor şi tare de cap! (Râde.) Te iubesc, Merinosule!



Recomand cartea cu caldura,astazi m-am delectat regeste citind minunata aventura....
pentru publicul pretentios,asta-i marea prezentare oficiala luata cu imprumut de pe citatepedia
Romică şi Ramona, ramificaţii onomastice subtextuale de la “român”, deşi copii de ciobani, au studii superioare, se specializează în formele de implicare ale calculatoarelor. Sentimentele lor de adoraţie şi afecţiune, tipic umane, sunt puse mereu la încercare de manevrarea tehnologiei de vârf a calculatoarelor, al interesului ştiinţific pe care acestea îl propagă divers, nestingherit, până şi la stâna lor. Acolo se află paznic electronic, farfurie supersonică, telescop de studiat vremea, calculatoare, imprimantă, făină radioactivă, dispute ştiinţifice aprinse, nu numai despre ce se petrece în istorie pe pământ, ci şi dincolo de el, în univers, în planete ş.a.m.d.
La prima vedere, şirul indian al enumerărilor ar putea continua, întărind impresia de gravitate, de sobrietate. Până la un punct, piesa aşa şi trebuie privită. Numai că autorul, extrem de lucid, înaintează împătimit spre ideea că ştiinţa, dar mai ales tehnica, au pătruns atât de profund în viaţa oamenilor, încât tind să disloce şi fondul ancestral, matricea spirituală a românilor. Versurile din Mioriţa reverberează sucit, extraterestru şi doar din când în când, căci ciobanii sunt preocupaţi mai mult de latura practică, imediată a vieţii lor. Chiar şi trocul se desfăşoară de acum într-un mod bizar. O imprimantă de calculator, un examen la facultate se cumpără în schimbul a mai multe caşuri sau berbeniţe de brânză.
În atari situaţii, stâna nu mai este izolată de restul comunitar. Dimpotrivă, locuitorii ei, oameni cu studii superioare, posesori şi mânuitori de de aparatură electronică, sunt mereu conectaţi la tot ce înseamnă fiinţă pe pământ. Şi ei, ca toţi românii, sunt cu ochii pe Occident, în primul rând. Trimiterea aminteşte caragelian de interesul nostru, străvechi de aproape două secole, de a ne integra în Europa, de a-i urmări mişcările. Dramaturgul are aici infiltrată tristeţea tragicului sentiment că se tinde, cu voie sau fără voie, spre pierderea identităţii, ajungându-se astfel la mondializare, în ultimă instanţă la satul planetar. Aici, ca în perioada tribală, fericirea se va reduce la grija obstinată a individului, a clanului sau a colectivităţii numai spre procurarea hranei şi a adăpostului. Piesa oferă suficiente date în această privinţă (Memorabile sunt scenele de surprindere a ploilor provocate… electronic!)
Conceptual, piesa lui Valeriu Butulescu se află la graniţa dintre comedie şi tragedie. Conflictul dintre două familii rivale, ai căror urmaşi vor să-şi unească destinele într-o altă formulă de viaţă, chiar dacă literar trimite la marele Will, vine din istoria medievală a Ţării Româneşti, atât de inteligent surprinsă de Al. Odobescu în “Mihnea Vodă cel Rău”. Am putea spune, aşa ca un intermezzo, că geneza autentică a noastră s-a datorat unui puternic conflict dintre daci şi romani. De aici lipsa de unitate indestructibilă, sporită şi de “fondul nelatin” care s-a imprimat ca o ventuză pe verticalitatea poporului.
În fine, îi spunem textului dramatic piesă de frontieră, cu conţinut la scara 1/1 de comedie şi tragedie, deoarece râsul, ca apanaj al inteligenţei, după Kant şi I.D.Sîrbu nu se împlineşte integral, fiindcă, deşi are o implozie stăruitoare, motivată, odată declanşat, gura nu-l mai tolerează şi-l crispează într-o explozie tragică. Adică, de îndată ce auzi sau citeşti despre limbaje cu programare şi distribuire, într-o atmosferă de baladă, şi nu oarecare alta, ci Mioriţa, imediat eşti tentat să râzi. În acelaşi timp, te trezeşti, cel mult că zâmbeşti, deoarece tema morţii din baladă, raţional, te opreşte să-ţi desfăşori gândul într-un râs plenar. Aici cronicarul moldovean avea dreptate când a spus “zâmbeşte a râde”.
Cum autorul stăruie subtextual în discursul de escortă asupra ideii de reificare, întreg textul se încheagă hegelian ca o parabolă, deci, cu trimitere spre avertisment, spre atitudine. Astfel spus – cine are urechi de auzit să ia aminte, căci maşina inventată de om nu mai este sclavul acestuia, ci a devenit stăpânul lui. Sclavul îl imploră pe stăpân să-i fie mereu aproape, să-i supravegheze mişcările, gândurile, existenţa.

OM biserica

sunt cativa oameni in care intru la rugaciune,in care ies curat scrisa pe piele cu povesti.
eu ma rog doar in oamenii biserica,doar in cuvintele spuse prelungit,in asa fel incat sa se amestece in mine ca furnicile in iarba.

sunt cativa oameni biserica,in care intru sa-mi aprind sufletul lumanare,din cand in cand ma opresc cu dumnezeu la o cafea

22 guns,22 years

Multumesc Sebik:* pentru surpriza de pe blog
Multumesc Laur & Mihaela pentru ca ati fost primii acolo :*
Multumesc Anda-se simtea rau si a venit totusi la petrecere-& Razvan fiindca inca odata,ca la 18 ani ati fost acolo in usa,in usa care conta pentru mine
Multumesc Mihai,din trupa veche ai ramas inca tu acolo
Multumesc acceasi Oana fiindca si in Cluj si acasa tot esti prezenta
Multumesc celor care m-au sunat ca sa fie alaturi de mine chiar din distante.

Despre petrecere ce sa spun 7 prieteni si 2 iubiti,plus un tata cu chef de barfe si o mama cu platouri multe,un unchi glumet,2 matusi joviale si bunicii copilariei mele asteptand acasa cu patul facut.

Am dansat doar eu cu iubitul meu,dupa plecarea invitatiilor,la ora 2 noaptea pana la 3 :30 si m-am indragostit brusc,violent.
Costi cu un singur zambet a daramat toate probleme de dinainte,toate acele te iubesc pe jumatate dar mi-e dor de viata mea...s-a intamplat minunea mea...22 guns pot spune.

In ultimul rand,multumesc Gunner pentru ca dupa vreme vine s-a intamplat sa se opreasca tot trecutul cu un telefon,fix in 21 cand fix nu conta....

Multumesc lui Arte pentru ca ne-a sprijinit si pentru ca nu m-a lasat sa ma dau batuta...poze urmeaza cand reusesc sa imi fac rost de cablu de date...cu 2 superbi stransi lipiti in noaptea care le-a dat startul....si cu un numar crescut....22 guns si iubire multa,fericire si plutire...tot ce a insemnat un fiasco a fost defapt cea mai superba regasire,cum a prezis Laur....my 22 big real change

cum ma caut

iau un tren spre primul oras unde nu am fost si dusa sunt....cu bani putini,cu mintea plina de locurile si timpul cand m-am pierdut si cu inima saltand de momentul cand ma voi regasii....
nu am mai facut asta de mult fiindca m-am lasat prinsa in jocul acesta de-a viata de om cotidian.

stiu ca nu sunt cotidiana,stiu ca sunt speciala,stiu ca am sinele in sange.stiu ca eu sunt bucatica din toate ferestrele unde le-am zambit garilor.

anti-antidot

am uitat de ARTmania



nu stiu cum sau cand...stiam de Garana jazz si de Sighisoara...dar am uitat de ARTmania.
Ce-i drept nu e cine stie ce,My Dying Bride am vazut si data trecuta,Nightwish am vazut la Bucuresti cand inca erau cu Tarja si imi placeau la nebunie,singura care merita si care nu am vazut e Tristania...si ma bate gandul sa dau o fuga asa pentru o zi,chiar daca abonamentul era 180 si pe o zi e 110 si ma gandesc ca eu traiesc 1 saptamana jumate cu banutii aia si deh,nici nu curg chiar din cer,poate ma duc la Sighisoara sa ma plimbalesc,desi acolo pica din start deoarece,gazde absente,taraba artistica ioc...so....vara asta uit tot ce a fost si refac alte drumetii si planuri si alte trairi de evenimente

hand made stuff

Cercei pentru rochitza de la ziua mea,care este de in verde army cu broderii si vroiam accesorii in genul used,old...am bratara si aveam nevoie de cercei si asa s-a nascut prima pereche




si din alt unghi cu mai putina lumina



si ma gandeam totusi ca nu au iesit prea nice si ca as putea adauga ceva si mai misto

asta fiind a 2a pereche dar fara verde...
fiindca a trebuit sa fac si mancare si curat nu am mai apucat sa fac inca cateva perechi pe tematica asta: cu paiete si bilutze nisip verde si cu o fundita de atlas verde sau curcubeu...

si fiindca tot eram pe treaba cu chestii de decor mi-am imbracat niste pahare in care am pus cactusii mei: fluf si pixie

stop cercului;metode

0ra 22 in pat 

-stii...ma impart intre a ma despartii de tine si a ramane amici si a ramane cu tine si sa ma duc in jos.

mi-e dor de viata mea cu cafenele si actori si povesti.-eu

-eu am lasat totul in urma pentru tine fiindca te iubesc si te vreau numai pe tine si tu nu stii sa iubesti deloc,abia acum inveti! doar iti place sa ataci si nu iti pasa,esti rea!-el

-pai...ma simt vinovata si eu,poate ca nu stiu,dar ma straduiesc dracului asa mult si tu nu ma ajuti deloc.-eu

si dupa inca cateva miorlaituri,eu am plecat din pat la arte in camera(colegul meu de apartament care e plecat acasa)sa dorm fiindca ne hotarasem sa dormim separat,macar sa luam o gura de aer proaspat,zbang dupa 10 min cand imi descarcam eu nervii plangand de draci si ciuda ca e prea dificil tot,apare la usa cu un zambet timid...si sare in pat si ma intreaba daca mai il iubesc,daca il iubesc,ca el ma iubeste si a venit iar dupa mine...ok.asta e dur pt orgoliul unui tip si am cedat,l-am luat in brate si l-am lasat sa ma duca la noi in pat...si am facut dragoste fiindca mereu se intampla asa...dragoste sau sport...ca sa nu adormim suparati,inainte pe timpul cand eram logoditi fara obligatii am facut un pact,ca de cate ori ne certam sa ne luam in brate si sa ne sarutam...se intampla cam odata pe saptamana.

Cu ideea clara ca maine e altfel....de dimineata,eu cu cafeaua mea la comp la Arte,el cu MU online si cu cafeaua lui la mine la comp.

Acum...am impresia ca ajungem la terapie de cuplu....multe sedinte dupa care saracul terapeut o sa pice jos terminat psihic.

Ideea e ca eu am crezut ca am nevoie de o stabilitate,gata cu jocuri si prostioare si...defapt am ajuns sa imi dau seama ca ar fi trebuit sa accept ca sunt altfel si ca prostiile astea cu "casnicia"nu sunt de mine..si iata-ma prinsa intr-un cerc vicios de unde nu mai am scapare,sunt ca un hamster pe o rotita,si defapt rotita e toata cusca mea.

calaritul de ocazie

Nu e neaparat vorba de cand ci de ce te hotarasti sa nu-ti mai pese,sa obosesti sa-ti schimbi drumul si sa dansezi pe alta sarma.
As putea spune ca nu stiu diferenta dintre un mascarici bun si un actor social talentat,eu imi maimutaresc multe sanse pentru ca le-am luat cu ochii inchisi si dupa un somn bun nu am vazut decat cocoloase scofalcite si extra folosite.
De aceea uneori maimutaresc totul cu ochii inchisi,poate e in natura mea sa am talent la cautari neverosimile,cautarea pentru mine e ceva primordial,necesar,fara de care nu reusesc sa respir.

M-am oprit cand am gasit ceva,doar ca era altceva decat ce cautam eu...nu-i nimic,merg cu valul pana imi vad calul,sau umbra.

don't let go of my hand

Iubirea,sub forma domestica are totusi un gust de aventura.

Cum adica sa ma multumesc cu atat de putin?

Nu vreau sa spun ca m-am maturizat sau am imbatranit,ca sa stai cu un om zi de zi iti cere o energie mare care se consuma in lucrurile impartite.Se apropie cei 22 de ani ai mei si incep sa inteleg unde e schimbarea,nu mai are rost sa fug sau sa o caut in alta parte,acum in prag de zguduire a castelului meu de nisip ma gandeam daca as sterge cu buretele toata nebunia de dinainte de el,de cel cu care imi inmultesc zilele.
Poate maine la cafea va fi un alt zambet,deocamdata ma fac frumoasa,am sa-mi astept iubitul cu cel mai mare zambet din lume,pentru ca il iubesc si pentru ca pot sa fiu numai a LUI.
Impartim un univers si o viata.pentru restul exista guma de sters.

ce ai face cu 3 milioane de euro?

leapsa de la Pictoru'


as lua o casa in constanta-sa-i implinesc visul la iubi cu cresterea copiilor la gradina(ca si plantene hihi)
as dona 1 milion pentru cercetare in domeniul cancerului
as calatorii prin lume aiurea cu restul

cum devin psiholoaga

Am in blocul vecin-asta insemnand in dreapta capului cum iesi pe fereastra din bucatarie- un tip care canta la pian din 2 in 2 zile fix de la ora 11 pana la ora 13.

Dupa iese la tigara si se uita fix in bucataria noastra.Fiindca poate,fiindca sta la etajul 4,fiindca am luat obiceiul sa ies in geam si sa incerc sa ii prind privirea.

Inainte sa inteleg sistematizarea cu care urmaresti un subiect as fi zis ca am un vecin prin nu stiu care bloc care canta,de cand mi-a intrat in sange treaba cu psihologia am luat o foaie si am notat de cate ori am auzit,orele,faptele de dinainte si de dupa si-am ajuns sa am cumva un subiect de cercetare.Poate am sa folosesc cazul asta intr-un experiment pentru nu stiu ce tema,dar,fiindca totusi mai exista partea ce scrie in mine i-am inchipuit o mica poveste.

Il cheama Ivrim si locuieste singur intr-un bloc cu multi copaci in fata.Canta la pian in din 2 in 2 zile de la ora 11 pana la ora 13,asta dupa ce inainte si-a udat florile.

Are 3 ghivece cu trandafiri rosii si mari si le place sa il asculte cand mangaie clapele pianului.

Anul trecut a intrat la Conservator si-a inceput sa exerseze mult,mereu,ca o obsesie,doar ca sa-i alunge suntele singuratea,sa-si regaseasca sufletul pierdut in visul asta de a fi pianist.Nu mai are 3 ani,nu mai are nici macar 24 cand canta,are doar un timp oprit si un joc de degete.

Si-a plamadit o iubire ascunsa din cateva sonate,le-a faurit buze mari si carnoase,sani mici si tari ca merele de vara si un parfum dulce amarui de trandafiri rasfranti in soare.

Intr-o zi a iesit pe geam,sa umple verdele ierbii din fata blocului cu muzica din sufletul sau insa si-a impiedicat privirea de blocul vecin si-a zambit.

Fix la etajul 2,din 2 in 2 zile o tipa iese in pijamale cu o foaie de hartie si isi noteaza.A banuit ca sunt sunete,doar lumea lui e facuta din sunete si din fum de tigara.

Lumea ei e facuta din foi si cuvinte si multi multi oameni,pierduti,cautati,observati si stivuiti pe un bloc notes colorat vioi.

Isi opresc timpul intre etaje ca si cum s-ar vedea la o cafea.

-Buna!Astazi ai cantat mai trist, sau mi s-a parut?

-Buna! Astazi ai vazut niste oameni mai inchisi si cuvintele tale au auzit sunete triste.

-Desigur,ma gandeam la oameni pierduti,la cum sa-i scrii in caiet dupa ce te-au manjit cu baltile lor.

- Pune-ti o petala de trandafir,o simfonie,oamenii sunt sunete iar suntele tale au gust de noroi pentru ca a plouat.

S-a auzit soneria la etajul 4 si pianistul si-a scapat fereastra pe degete iar eu mi-am scapat stiloul pe beton,jos,un poc de la etajul 2.Totusi,amandoi am zambit si-am intrat in cutia asta de sufletele unde ne ducem viata.Un bloc,etaje de muzica si respiratii cu scrasnet de roti si frunze verzi pe balcon.

Dureaza tot pana peste 2 zile.

spre femeia ce a fost

din ce-am fost am ajuns jumate din tot ce nu as fi putut sa fiu

nu m-am vazut niciodata locuind cu un tip,cu relatie serioasa,cu spalat de haine si mancare.

i-am tipat pe scari astazi"te iubesc" cand era aproape sa iasa din scara si s-a auzit un ecou pana in mine.
de ce am facut asta nu stiu,nu era nevoia sa spun acele cuvinte,poate doar sa imi explic de ce ma trezesc la ora 7 15 duminica dimineata si ma impiedic si de cana si de cafea.

mai deunazi dadusem de blogul artistic al fratilor de cuvant care umbla,scriu,il cauta pe dumnezeu sub toate pietrele strivite cu talpa...si eu stau si devin femeie de casa...

nu stiu cum s-a intamplat...prinsa in facultate,in venirea lui,in mrejele unei idile prea violent consumate,nu am avut timp sa bag de seama ca am ramas undeva in urma fata de tot ce stiam ca o sa devin...ok,am castigat stabilitatea,un amant desuet,un tip care e mereu acolo,un amic,un nebun de glume bune si proaste...si totusi...ingropata in chestii casnice nu prea cred ca exact de asta aveam nevoie..si totusi il iubesc...si-am crescut atat de mult incat nu mai pot sa ma incadrez in iubirea dementa si iresponsabila fiindca...fiindca sunt multi factori implicati.

ce e mai tragic e ca totusi nu fac nimic sa schimb asta.constientizez si doar atat,deschid gura si ma lovesc de ochii lui adanci si negrii,putini umeziti,ca niste mure dupa o ploaie de vara deasa.tac si il iau in brate si imi spun ca sunt norocoasa si fericita si iar trebuie sa stric eu totul.

concluzia este ca e un timp dificil varsta si schimbarea asta.mai pot spune ca ma oboseste psihic si-as avea nevoie de un burete sa sterg tot.inca nici macar nu stiu daca ce a fost inainte sau ce este acum.totusi sunt fericita...dar as vrea pace

nemultumire de femeie cu unghiile lungi

putin frustrant spre "bagamias"fara paranteze si rostit apasat ca si cum ma dau batuta din start

lacul de unghii se cojeste cand esti putin de femeie casnica-aka spalat haine,farfurii,butoane,filtre si preparare.

se cojeste lacul de unghii care are culori adorabile:mov prun,rosu satin,verde violent,negru mat
si supravietuieste kktul de alb perlat,roz coral, peach nude.

bai,de parca e conspiratia conformismului si pe unghiile mele...si imi vine sa le trag in cap la toate marcile si reclamele cu o violenta fuchsia-avon,oriflame,maybelimi-as inca un strat de lac fain colorat si etc...nu dureaza nici daca e din ala de la supermarket,nici de la beauty shop...culorile non-conformiste si turbate se cojesc la prima spalare de vase...daca is alb sidefat pot cred si sa merg la sapa cu unghiile ca nu ar avea nimic.

deci...oficial....baga-mi-as!

La multi ani iubi

printre perne,o parte din iubitul meu,o parte din noi.

La multi ani suflete!La multi ani inima mea!


crestem,ne indreptam in luna asta spre 22,el primul,doar ca sa pot sa fiu eu acolo sa il tin de mana,
eu in 21 doar ca sa poate sa fie el acolo sa ma tina de mana.

guma de sterge-ma

daca tu nu esti chiar pielea ce acopera esenta ta
depinde..in ce se masoara acest nu chiar
in cm,in degete de femeie,in cate flotari pot face niste buze care urca, coboara
in cat de dulce sunt eu cand tu nu intelegi nimic


virtutea de a asculta,de a povestii fleacuri ca si cum as stii cu adevarat despre ce vorbesti tu,celalalt care ma cauti sa povestim.imi place ca detin arta de a spune nimicuri intr-o maniera dulce.
Inca cred in tinerete si in intelepciune si imi propun sa trec de la tinerea inteleapta la intelepciunea tanara,iubire etc.Julian Barnes-triunghiuri de oameni si posibilitati,ma amuza inocenta cu care guma asta de sters oameni draguti din viata noastra actioneaza,sau poate nu ii stergem,le retrasam conturul cand ne-am plictisit sa nu le mai vorbim.

Eu sun femeia ce da buzna,ce intra si iese cu trantit de usi fiindca imi place cum falfaie degetele mele sa repare incuietorile ruginite.
Eu sunt femeia pe care o ierti ca te-a uitat undeva intr-o lista de polemici si un quest la un joc online,eu sunt femeia care citeste,invarte in mancare,isi bea cafeaua si discuta la telefon intre doua pauze de tastat si ma ierti fiindca intelegi ca timpul ma invalmaseste si nu e bland cu mine
intr-atat incat sa imi dea voie sa respir cu tine.Poate se vede in mine o filosofie depasita,poate vrei sa imi spui ca ti se pare ca sunt cioburi de cand am crescut o palma si mai ca imi lovesc tampla de nori.Ma ierti pentru ca te caut cand mi se aprind conexiunile de prietenie dupa o vreme cand am ros carti in barlogul meu si ma prezint redefinita,poate cateva fire albe in plus si o asezare cuminte pe scaun,stii doar ca in interior astept fraza care imi da voie sa explodez.
Zambesti,zambesc,stii ca eu iubesc ,ca m-am maturizat alergand de maturizare si ca as mai fi vrut sa am timp de o cafea.

Timp de o cafea cu timpul
rupe din mine o bucatica,cat un rotund cadran de ceas
pudreaza-mi fata cu un zambet,mai dulce decat stiam sa vorbesc inainte
pot fi eu femeia care se iti opreasca ceasul?
nu mult,doar cat sa respiri si sa ma vezi cum te ascult
pierdut in nimicuri mici rontai felii discutate altadata.
amica vesnic intre usi iti intinde un cub de zahar
alearga,te asteapta urmatoarea usa

sadim asfalt

discutam,ne verificam coltii unul pe altul ca sa stim daca am reusit sa pietrificam pentru o clipa persoana care ne asculta,ne vede si cauta sa ne bata tarusii gardului la capatul acceptarii.

unde sunt sufletele hoinare,poznase,pehlivanii de dragul distractiei,fara ingradri de perspective,ganduri,sentimente si vise?

s-au dus sa navigheze pe mari calde,s-au fiert in lava unui vulcan fara nume si si-au dat duhul printre asfalt.

mi se pare ca din ce in ce mai multe coji de oameni isi joaca rolul,actorul social ma impresoara,mi-e teama ca mistretul cu colti de argint o sa fie ucis de patratul asfalt care il spoiam in OM.

2 pixuri si povestile lor

Blue- un pix slab si emotiv,cu ascunse veleitati de cosmopolit
Pixie-pix cu mina de creion,colorata cu dungi si suferinte ce rabufnesc cateodata cand uita de ce a tacut candva si a durut.

Blue si Pinkie au fost impreuna la un inceput,intr-un borcan colorat,s-au mutat intr-o cutie de plastic fiindca Dumnezeu le-a adus aminte de povestile lor de iubire din trecut,apoi i-am trasnferat eu intr-un borcan pictat sters cu goase verzi-rosu.
S-au certat cu un stilou negru si au uitat de iubirea terfelita in noroi si povesti cu alte pixuri si mine de creion,acum s-au reunit,stau la barfe si povesti.
Cariocile credeau mereu ce sa iubesc si o sa fie impreuna,ei sustineau ca se inseala.
S-a intamplat dimineata sa se alipeasca din nou,stau cuminti in borcan si isi impart activitatile,din cand in cand trec alergand printre cuvinte si alte povesti ce se scriu.
Sa invatam ca exista viata proprie chiar si intr-un borcan cu mai multi/multe.

Cine sa fie de vina ca s-au inventat cuvintele si starile?

despite my white moods

dupa luna de tumult,plecat si renuntari...
m-am indragostit de iubitul cum nu am fost niciodata.
ok,ne-am mutat impreuna de o luna,in ultimele 2 saptamani a inceput idila...
pana acum am explicat cat de greu e sa stai in 2,sa nu ai timp si spatiu,sa simti sufocari si nevoi si disperari si neintelegeri...si toate au trecut.

ni se pare ca locuim de-o viata amandoi,impreuna si defapt numaram un an de amicitie,4 luni de dute-vino si acum,idila.
hope to be a neverending love story,our neverending love story

zamislind o coaja

oamenii au coji,uneori nu au obraji si atunci ai in prezenta lor o stare de ranjet.
de foarte putine ori zambet,nu de ce ci de cum...ii vezi asa si te bate nevoia sa reactionezi la fel,poate putin opus daca in ziua respectiva te-ai trezit cu fata spre cateva raze de soare.

unde a muscat un om ramane cicatrice pentru totdeauna,chiar daca te lingi in coltul tau si ii gasesti scuze-cum fac eu de obicei cu "prietenii"-sau se scuza de la sine,mai se observa unele urme ,nu pe piele,nici in suflet,cred ca intr-o memorie pe care o spun: OK,o sa uitam totul,te iert.

Concluzia e intotdeauna: iar sunt blonda cu norma intreaga,and here it goes again,same shit,diffrent person.


P.S. sunt happy pentru ca nu sufar de borderline disorder...:X:X:X
nebunia mea se trage din alte sfere :P

e sau nu e

M-am trezit cu fata la perete,somn agitat,cateva concluzii in buzunar.

Putin in zeflemea,putin cu dragoste,iubitul ma alinta :concluzionista mea" si pe moment am concluzia in varful buzelor si o usturatura de intepatura verbala,dar ma abtin,lasa ca le trag eu singura cand pleci si imi redimensionez echilibrul.

Trec de la stari afective exagerate la nervi si draci colosali,acuma ieri ma gandeam ca am tulburare de personalitate Borderline,dupa un test de la About.com iata descrierea mea foarte aproape de ceea ce sunt eu defapt.

Borderline Personality Disorder (BPD) got its name because patience were perceived as being on the borderline between psychosis and neurosis. The disorder is marked by instability in personal relationships, self-image, and emotions. People with BPD often see the world as black and white, and flip unexpectedly between seeing a person or a situation as all good or all bad. While many people may have fluctuations in their moods and their feelings about themselves and others, the extreme intensity and unpredictability of those changes in people with BPD set them apart, and make them challenging to treat and to live with.


Asta ar fi explicatia normala,pentru ca inainte mama se ingrijora ca am acest comportament fiindca tumoarea aia de pe tiroida papa din mine si se face mare.
Benga,nu e tiroida,ca la textele de anxietate merg bine cu scala pe normal,pana si testul de depistare BPD eram cu 7 puncte din 10.Asta ar fi o explicatie putin mai satisfacatoare pentru fluctuatiile mele emotionale,pentru starile mele pe interior...si e dificil,normal cica trece cu terapie si cu pastilute,dar totusi trece de la sine la 30-40 de ani...asta mda consolare.

Partea urmatoare e faza in care ma gandeam ca prin sem.1 dupa Introducere in psiho si Experimentala,unii dintre noi aveau impresia ca sufera de tot felul de boli,ca asa se regaseau in si simptomatologie,deci e posibil sa fie si de data asta la fel,totusi,e ciudat ca doar aici m-am regasit si nu in alte balarii...

Cine stie totusi,o sa ma caut intr-o zi si de asta la cineva avizat

dilema majora

Cred ca noaptea trecuta nu am visat.

A fost ciudat,poate am avut o halucinatie,totusi de ce?

Ce sa te intreb...hey..stii,m-ai sarutat cumva noaptea trecuta cand dormeam?

Erai tu sau.....era clipa aia de incetosare cand deschid ochii si inconstientul meu tese...
totusi,pareau buzele tale elastice,scurt,cat sa ma intreb daca pupicul ala a fost vis,dorinta sau realitate.
Am deschis ochii si erai tu,i-am inchis de spaima,procesam constient ca nu se poate,e imposibil,am miscat pleoapele in sus mult mai tarziu si am gandit,dorm in continuare ca si in momentul cand m-am pus in pat.

Ce sa fie?Ai trecut acceleratule?

si ingerasul face ostomastoidita

Sebastian este un baietel care la varsta de 1 an o facut o otita inofensiva, care insa s-a complicat foarte rapid. Medicul a decis ca este nevoie de o punctie transtimpanica. Iar acea punctie a fost doar inceputul chinului …
La doar cateva zile a devenit suspect de un microb luat din spital care a generat o infectie puternica. Diagnosticul - otomastoidita cronica.

Au urmat 2 luni de tratamente injectabile in speranta ca infectia se va retrage si nu va ajunge la operatie. Din pacate nu a fost asa si dupa 3 luni a fost operat pentru prima oara… De atunci a mai fost operat inca de 5 ori, la Bucuresti, la spitalul Marie Curie.

Mai grav este faptul ca nu se depisteaza sursa acestei infectii severe, iar Sebastian sta in permanenta cu tuburi de drenaj in ureche pentru a preintampina extinderea infectiei spre creier.

Acest copil este ca si oricare altul, care vrea sa se joace, rade, vorbeste aidoma celor de varsta lui, dar totodata este neobisnuit de bine adaptat la viata in spital! Si asta ca spitalul a ajuns pentru el ca si a doua casa, datorita timpului indelungat petrecut acolo!

Am gasit o clinica din Germania care ne poate ajuta, insa costurile sunt cu mult peste puterile noastre financiar.Suma necesara este de 10.620 EURO!

De aceea, orice ajutor, cat de mic, este extraordinar! Nu dorim altceva decat insanatosirea grabnica a fiului nostru de 2 ani si 9 luni. Mai jos gasiti detaliile:

Andreea Ferariu - mexxa09@yahoo.com
Povestea problemei lui Sebastian.
Alaturi de Sebi - Campanie organizata de Despre copii.
Aici gasiti tot ceea ce este nevoie pentru a verifica veridicitatea cazului.

unde este coloana?

rostogol ne dam de gol
ca o perdea in fata verii
din buze si ochi fabricam dansul ploii
dezbraca-te de mine si da-ti drumul gol
e un drum ce asteapta sa te duca la tine.


Ce anume te ispiteste sa faci ceva banal?
Esti un alut din bucati de scoica pisata,plamadit cu urina de strut ti-as urla
daca m-as opri sa stau cu tine la o cafea.
Nu am timp sa ma opresc sa-ti arat cum te vad si cine esti.nu mai am timp sa-mi aduc aminte
ca existi,te asimilez ca pe o coada de soricel,un ochi de broasca in ceaun,poate de data asta tine vraja mai mult.

Hey there Delilah.... si-a trecut timpul,ma apropii in fuga de 22 si-mi vine sa-l scuip pentru ca m-a bagat intr-un malaxor.Peste inca 5 ani urmeaza sa ma intalnesc cu Laur la berea aia ce trebuia sa o bem fix peste 10 ani...de la 17 la 22 s-a produs marea abrabureala acum,dinspre 1 spre 2! deloc la 18 cum ii susuram eu.deci iubit prieten din nou ai avut dreptate.
L-as cauta sa ma repare el,poate mai ma simte si mai isi aduce aminte cine trebuia sa fiu,pentru ca nu mai sunt nici cine stiam ca am sa fiu,puteam sa exist eu si un strop,dar am devenit.
Daca mi-as deslusit drumurile odata,acum mi-am pierdut speranta ca o sa apari din senin intr-o noapte si o sa-mi arati cum e lumea si ce pierd...totusi esti tu,sa nu fiu patetica sa zic ca esti ultima mea speranta,dar se pare ca in toate colturile mele unde m-am cautat numai de mine nu am dat.Se prea poate sa fiu nebuna care nu stie ca eul sau e un eu format din alte particule ratacite...si n-am sa uit niciodata acel "chiar daca al tau"

ne vedem joi?nu

Mie mi se intampla frustrari si tristete,mi se intampla zambet si energie la 2 noaptea,mi se intampla sa imi vina sa imi iau lumea in cap cand toti cei din jur sunt convinsi ca imi doresc sa fiu exact acolo unde sunt in respectivul moment.
In general mi se intampla sa nu am timp sa fac ceea ce e necesar si incepe cu "trebuie"...


nu stiu de ce sunt asa,in 20 de ani s-a incercat inabusirea in fasa a indaratniciei mele...eu traiesc din rasuflarile taiate...si se pare ca in ultimul timp nu mai am din ce trai,asa ca dau explozie in afara a ceea ce stiu eu ca sunt doar pentru o tresarire in plus.

mai ales ca in vremea ce trece cam la fel de un timp incoace,satisfactia mea e sa dau un conquiztador cu arte la mijlocul noptii,pentru ca daca ma pun in pat,inseamna ca nu m-am pus in pat ci m-am pus doar sa dorm...si cand vreau sa dorm inseamna ca m-am pus in pat ca sa mi se testeze elasticitatea carnii...

deci,caut cu ce incepe la vie en rose,pentru ca stiu in mare cam cu ce se termina

accidentul

e un accident ca dupa multa vreme am plans citind o carte.
Mihail Sebastian Accidentul-evident.

baietii se uitau la comedie si eu alimentam soarecii imaginari intr-o noapte calda de vara,mai precis ieri noapte,intr-o pauza de invatat la socio si experimentala.

am experimentat lacrimile pure,singurele lacrimi care stiu sa le plang desi cateodata ma enerveaza.
am primit cartea cadou de 1 iunie,de la o tipa foarte draga mie...cu o dedicatie dulce si amara.
copilul teribilist care va deveni o extraordinara femeie...si am fost mai putin copil si nu am intrebat-o: cand? si mai putin femeie si nu am cochetat..am zambit si am pupacit la ea vreo 5 minute.

Apoi am dormit cuminte pana la 7 30,pierduta in gandurile mele despre versiunea mea de copil femeie...ma bantuie si pe mine fantoma mea,am salvat si eu un barbat si il am langa mine,am pictat si eu odata mai demult,am scris mult si apoi am inceput sa traiesc,sa uit,sa lupt sa imi tin schiurile in picioare pentru ca mereu venea "maine".
Poate maine e deja in trecut si eu nu am respirat cum trebuie astazi,dar am stat in picioare si am zambit pentru ca mi-am dat seama ca deja exist...ceva ce exista nu mai are nevoie sa fie cautat sau descoperit,e deja acolo.

Exist.

si-am sa-mi aduc mereu aminte de luminita mea,de diminetile cu cafea si jazz si discutii cu talc adanc.
multumesc iubita :* esti tare ;)

deep down

ma gandeam astazi cat timp pierd cu activitatile banale:
cat timp spal vase
cat curat la Ruki(asa s-a botezat poarca mea de guineea)
cat intind hainele
cat fac mancare
cat ma invart in casa
chiar si cat scriu blogul asta,desi imi place sa scriu...

si am din ce in ce mai putin timp sa stau,sa dorm,sa citesc,sa ma joc,sa ma plimb in ploaie,sa ascult jazz si sa ma misc uitand de tot.de lume si de ritmul asta tampit.


cat timp mai am de trait vreau sa imi bag picioarele in ele agende si timp organizat.

today I'm chill kid...

plasture

factori extra-sociali ca sa ai 10 motive sa...sa ce?

avem credite de strans si ne arde de povesti si atarnat.
pauza,pauza,pauza.

ce mai gasesti interesant astazi?ce mai visezi?ce mai vrei?

hai sa fabricam o viata de carton,sa luam pauza cand ne sufocam in prea multe si prea putin timp.

moartea pacatului e gluma

glumim astazi ca ne simtim bine si murim sugrumati in tacere?

nu----ieri mi-a spus sebik ceva ce uitasem,sau nu vroiam sa imi amintesc.

ochii negri se cauta in afisele astea ce mi se deschid.

intreaba-ma daca marti am pasit pe luna?daca mana ta a tinut o masca cand ai cautat
sa vezi cum se desprind stelele.pielea mea nu e cusuta saptamana asta,e doar putin mai sticloasa,probabil de la ploaie.

a iesit soarele si am pofta sa musc din verdele asta stralucitor,ca si zambetul meu renascut


glumesc,glumesti,glumim,ne inglumim

salveaza-ma de mine,salveaza-ma de noi

si-am sa-mi trag un glont in cap...nu mai e nici o usa unde sa fug,nici o scapare.
probabil a venit momentul ala pentru care se rugau multi.

spre adancuri,nici o salvare,nici o minune,trece timpul si-am sa ma inec in mine,in noi,fara nici o valoare,fara nici o semnificatie,chiar daca uneori privesc inapoi,nu o fac sa regret,o fac sa descoper cat de copila cretina idioata si tampita am putut sa fiu si nu mi-a pasat.
nici acum nu imi pasa prea mult,poate doar noaptea tarziu sau dimineata devreme.

hei tu,oricare,oricine,salveaza-ma de mine,salveaza-ma de noi

un zambet pentru astazi

fiindca primisem un ppt cu o chestie faina i-am dat o hainuta noua si un sunet si
pentru ca nu am vreme sa dau forward,dar am avut timp de o gura de cafea,il postez pe blog pentru toti cei pe care vroiam sa ii fac sa zambeasca

Leapsa.de la andra

multumesc mult andra :*


Daca eram o luna, as fi fost … octombrie.
Daca eram o zi a saptamanii, as fi fost … luni.
Daca eram o parte a zilei, as fi fost … noaptea devreme.
Daca eram un animal marin, as fi fost … delfin.
Daca eram o directie, as fi fost … la dreapta.
Daca eram o virtute, as fi fost … cunoasterea.
Daca eram o personalitate istorica, as fi fost … Ioana D'arc.
Daca eram o planeta, as fi fost …Luna.
Daca eram un lichid, as fi fost … cafea.
Daca eram o piatra, as fi fost … ametistul.
Daca eram o pasare, as fi fost … acvila.
Daca eram o planta, as fi fost … nufar.
Daca eram un tip de vreme, as fi fost … furtuna.
Daca eram un instrument muzical, as fi fost … vioara.
Daca eram o emotie, as fi fost … iubirea.
Daca eram un sunet, as fi fost … vantul inainte de ploaie
Daca eram un element, as fi fost … argint.
Daca eram un cantec, as fi fost ….Vita de vie- Liber
Daca eram un film, as fi fost... Love me if you dare.
Daca eram un serial, as fi fost … CSI:Murder.
Daca eram o carte, as fi fost … Amurgul Gandurilor-Emil Cioran.
Daca eram un personaj de fictiune, as fi fost … Olguta-La Medeleni.
Daca eram un fel de mancare, as fi fost … ciocolata cu menta.
Daca eram un oras, as fi fost … Sighisoara.
Daca eram un gust, as fi fost … everfescent.
Daca eram o aroma, as fi fost … pepene galben.
Daca eram o culoare, as fi fost … rosu.
Daca eram un material, as fi fost … matase.
Daca eram un cuvant, as fi fost … libertate.
Daca eram o parte a corpului, as fi fost … ochii.
Daca eram o expresie a fetei, as fi fost … mirata.
Daca eram o materie de scoala, as fi fost … filosofie.
Daca era un personaj de desene animate, as fi fost …Nana.
Daca eram o forma, as fi fost … linie franta.
Daca eram un numar as fi fost … 21.
Daca eram un mijloc de transport, as fi fost … mocanita.
Daca eram o haina, as fi fost …blugi cargo.

azi dimineata

mama e nervoasa ca ma autodistrug...dupa tehnica psihologica invatata la experimentala-e explica calm omului toate perceptele logice care te-au determinat sa.si care nu tin de voia personala si de timp ci de necesitatile uregente si extreme care intervin(pe care ciudat ca am avut calmul si detasarea necesara sa o aplic desi se presupune ca nu pot fiindca sunt implicata emotional) am explicat dragut ca ziua are 24 de ore si au venit intamplari necontrolate de jeu asa ca vorbeste de dulce si se reintoarce la conversatiile cu amicii ei.

mi-e drag ca dupa urma celor 2 ani scursi cand tastam pana in zori,polemici literare,povesti morbide cu psihopatii,ascultat si consiliat sexual diversi maniaci...mama ajunge sa imi explice ce misto e un chat...psiholoaga in actiune nu se revolta cu un "ti-am zis eu bai zapacita ce esti ca am avut dreptate" ci ...vezi,exista un Dumnezeu...se atesta..si zambete in telefonul inchis.

in rest...add la creatura iadului,un tip nice-primul tip nice de cand joc conquiztador,baiat simpatic la cei 18 ani ai lui...

stefana- asistent maternal cu un copil grasut,vesel si fericit si cu alti 2 proprii...Stefana e preferata mea in mare dintre toti..fiindca e dulce si draguta si ma necajeste fiindca tot timpul am impresia ca siguranta ei de sine e pe undeva in spate.


Eu- am descoperit un blog nou,mi-am baut cafeaua semi-rece,am tremurat cu geamul deschis...dupa 4 zile de ploaie ma incapatanez cu o bluza de lana sa fac terapie cu aer de vara...amintiri,amintiri,amintiri....am ratat gravarea unui obiect rotund,mi-am stirbit surpriza.am redescoperit ca iubirea e ciudata si ca se aprinde focul din paie murate de apa...
Arte doarme linistit dupa o noapte de filme,Ralu e intinsa in camera ei...se aud pasarelele si tastele mele ce zornaie mecanic.

Ce stare am?Diagnostic?

Nu stiu,ma duc la cinema sa ma vindec in intuneric....e plin festival in Cluj...sunt singura,in ultima zi dintr-o lunga perioada...

frustrarea zilei

cum poti spune unui om ca ai nevoie de liniste ca sa inveti?

dupa epuizarea tuturor metodelor:rugaminte,anunt,amenintare.

sunt in ingropata in teste psihodiagnostice,in apropierea sesiunii...si duduie basii la noi ca de obicei.

frustrare maxima: nu au bibliotecile laptop

intentie de crima: descopar instincte criminale,sa fie oare fiindca stau cu 5 carti de criminalistica in fata?

exilarea gandurilor

primul moment din ziua cotidiana imi este cel mai pretuit.
liniste totala in capul meu in timp ce ma indrept spre baie cu mana trasand o dunga infinita pe perete.
nu ma sprijin,nu sunt somnoroasa,stau,nici macar nu astept sa anticipez cum va fi primul gand desi odata mi-ar placea sa joc jocul asta cu mine fara ganduri de dimineata.

astazi e vineri,gandurile au venit in oglinda cand am ridicat capul din chiuveta si m-au asaltat ca o tornada...ce faci cu gandurile de azi?

am tacut si am trantit usa.

NIMIC.

Nu mi se pare important,astazi nu exista nici un gand.le-am dat pe usa afara fiindca tu...

ascunde-ma

ascunde-ma in apa ca sa te racoresti cu mine cand vii insetat de la munca

vara asta ne iubim intre betoane cu miros de parfum incins

sunt sedusa citadin,romatic in buchetul de flori care apare dupa usa cu zambetul tau

as lua toate zambetele tale si le-as face petale,sa le strang in cutia mea de lemn de cedru si sa ti le inapoiez cand se aduna norii si suntem rai,cand ne muscam sufletele sa vedem daca mai mirosim a scortisoara...
eu am gust de menta,sebik instiga hedonismul asta ciocolatiu cu gust de racoare.
devoreaza-ma incet,trage cortina si stinge lumina,ne iubim in zgomote de burn out pe sosea