Te indragostesti oare de cei care sunt pe gustul tau? E ceva de neconceput. Te indragostesti de cei pe care nu-i suporti, de cei care reprezinta un pericol intolerabil. Schoppenhauer vede in iubire un siretlic al instinctului de procreatie: nu va pot spune ce oroare imi inspira aceasta teorie. In iubire, eu vad un siretlic al instictului meu de a nu-l asasina pe celalalt
In necunostinta de cauza -Amélie Nothomb
Vesnic aceeasi problema si obsesie a iubirii...am sa mor din atatea carti de iubire,din atatia oameni ce iubesc,din atatea ce se vor iubite.
si totusi nimeni nu stie ce e iubirea...desi in Dex
iubí (iubésc, iubít), vb. – A fi îndrăgostit. – Var. (înv.) liubi. Sl. ljubiti (Miklosich, Slaw. Elem., 29; Cihac, II, 151; DAR), cf. bg. ljubă, sl. ljubiti, rut. ljubyty, rus. ljubitĭ. Este cuvînt comun (ALR, I, 249). – Der. iubire, s.f. (dragoste); iubit, s.n. (dragoste); iubit, s.m. (persoană iubită, drăguţ, amant); iubită, s.f. (amantă, ibovnică, drăguţă); iubitor, adj. (care iubeşte); iubeţ, adj. (pasionat); iubăreţ, adj. (pasionat); (l)iuboste, s.f. (înv., dragoste), cu var. iboste, s.f. (dragoste), din sl. *ljubostĭ; libov, s.n., (înv., dragoste), din sl. *ljubovĭ, cf. bg. libov; libovi, vb. refl. (Bucov., a se desfăta, a se distra, a trîndăvi), din sl. ljubovati, cf. rus. ljubovati sja; ibovnic (var. libovnic), s.m. (amant, iubit), din sl. ljubovnikŭ, cf. bg. libovnik; ibovnică, s.f. (amantă, concubină, ţiitoare); preaiubi, vb. (înv., a face dragoste), format pe baza sl. prĕljubiti.
insa cand intrebi pe strada ce e iubirea,oamenii iti vor spune despre cautare...sau cel putin mie mi-au vorbit de prapastii si cer,de cuvinte incrucisate,de maini impletite si de buze sangerand...
nu am mai avut curajul sa le vorbesc despre inimi peticite.
chiar eu sunt un petic,un siret lung infinit,un cuvant cu gust de martipan
o fiara tanara in adormire,o poveste inceputa invers.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu