o lingurita de frisca peste o mana de frunze ingalbenite pe aleea din parc.
m-as cuibari sa aud fosnetul ala,calm,linistitor,de parca as dormi o vesnicie.defapt am nevoie sa dorm o vesnicie,am nevoie de un pat,in liniste deplina,liniste somn,liniste somn.
am nevoie de o atingere moale,de serile cand toate telefoane sunt mutite si piciorul meu lenes il aduce mai aproape,mai strans,un genunchi indoit de parca as tine tot ecuatorul in brate.
dar,pana mi se coace crema de zahar ars,se incalzeste friptura si reusesc sa pun in farfurie sosul de prune fara sa devin un meniu ambulant...imi doresc sa nu fie decat liniste si pace,dar,de unde pace si liniste la delilah.......maine la 5 tren acasa,seara la 18 inapoi la cluj....
ramane un vis,cu un genunchi intins lenes peste coapsele iubitului meu,telefoane mutite,pace si liniste.
daca imbatranesc,de ce nu se mai potoleste viata asta totusi??!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu