joi, 4 septembrie 2008

teribil de liniste.


E atat de liniste in birou incat imi aud pulsul.
Poate e prea dimineata si nici o discutie nu se rotunjeste,e si lista aerisita.
Am nevoie de oameni acum,am nevoie de zumzetul gandurilor din jurul meu.
Caut spuse,povesti,chiar si banalitati....doar sa se sparga calmul asta de mormant.
Orice ciob de cuvant mi-ar face bine acum.Nici macar Malika nu mai e prin jur,cu ea m-as fi pus la cutite si disecari.
sub fereastra mea se joaca copilasii de la bloc,jocuri violente de baieti ca isi incep viata,dar nici asta nu mai ma atrage,vreau discutii cu oameni,oameni pasare,oameni asfalt...astazi simt nevoia sa intre bolovani in sufletul meu,drame existentiale si inchideri.

Am sa mor de atata necuvantare!

2 comentarii:

Anonim spunea...

mie imi plac starile astea... sunt necesare cateodata :)

RaluStef spunea...

mie imi place cand ma simt asa...imi place cum scrii