ma doare capul si ma strange de gat ceva ce nu mai exista.
s-au lasat ochelarii in toc inveliti, sa vada mai bine visele roz, de care am nevoie cand
stau sus si ma uit pe geam la vecinii care scuipa, injura si vorbesc de futaiuri, ca si cand nu stiu
ca nici animalele nu se fut. oamenii vor miracole si o viata mai buna dar cuvintele lor nu ii ajuta sa respire.
sta cerul sa cada peste padurea mea de sub balcon.
mi-e dor de florin, fiindca cu el nu exista dureri de cap adevarate
fizic imi bat in tample toate gandurile pe care le-am osandit ieri la cinemameul meu gaunos.
lefia e cuminte, helefaneste pe balcon, eu o sa inchid pleoapele si in cutia noastra de chibrituri plina cu margele si vise, sunt implinite.
ursuletul care danseaza arunca cu zambete in pasarele, in alta lume.
mi-e liniste, doar pleoapele bubuie sferic. mi-a dat dumnezeu harul inapoi fiindca zbuciumul cu care ma incearca din nou nu trece din senin, viata nu are un pat de sub care sa lupti si moartea nu a vrut sa ma ascunda.
sectia departamentului fericirea ca respir trage capacul peste chibrite si nanii...sa vina ploaia sa ma spele de toate :*
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu